Tema 3 - Ascultarea Invinuitului Sau Inculpatului

Please download to get full document.

View again

All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
 0
 
  LEC IA III ASCULTAREA ÎNVINUITULUI SAU INCULPATULUI: 1. Aspecte de drept procesual penal Învinuitul sau inculpatul reprezintă figura centrală a procesului penal. Întreaga activitate procesuală se desfăşoară în jurul faptei penale săvârşite de această persoană şi în vederea tragerii sale la răspundere. Prin declara iile sale sincere, el contribuie la justa solu ionare a cauzei. Învinuitul este persoana fa ă de care se efectuează urmărirea penală cât timp nu a fost pusă în mişcare ac iunea penală
Share
Transcript
  1 LEC Ţ IA IIIASCULTAREA ÎNVINUITULUI SAU INCULPATULUI: 1.    Aspecte de drept procesual penal     Învinuitul sau inculpatul reprezint  ă figura central ă a procesului penal. Întreaga ac-tivitate procesual ă se desf  ăş oar ă în jurul faptei penale s ă vâr ş ite de aceast ă persoan ă   ş i învederea tragerii sale la r ă spundere. Prin declara ţ iile sale sincere, el contribuie la justa so-lu ţ ionare a cauzei. Învinuitul este persoana fa ţă de care se efectueaz ă urm ă rirea penal ă cât timpnu a fost pus ă în mi ş care ac ţ iunea penal ă împotriva sa (art. 229 C. pr. pen.). Inculpatul este persoana împotriva c ă reia s-a pus în mi ş care ac ţ iunea penal ă   ş i careeste parte în procesul penal (art. 23 C. pr. pen.). Importan ţ a învinuitului sau inculpatului const ă în:   ã este purt  ă torul celor mai ample  ş i mai fidele informa  ţ  ii despre fapta cercetat  ă ; ã este partea cea mai interesat ă în procesul penal, astfel c ă declara  ţ  iile sale tre- buie s ă aib ă pondere în dosar; ã dac ă n-a comis fapta incriminat  ă  , poate s ă probeze nevinov ăţ  ia sa, prevenindu-seo eroare judiciar  ă . Declara ţ iile învinuitului sau inculpatului nu mai constituie „ regina probelor ”,deoarece probele nu au valoare mai dinainte stabilit ă (art. 63 C. pr. pen.), iar pe de alt ă  parte, declara ţ iile învinuitului sau ale inculpatului, f  ă cute în cursul procesului penal, potservi la aflarea adev ă rului numai în m ă sura în care sunt coroborate cu fapte ş i împrejur ă rice rezult ă din ansamblul probelor existente în cauz ă (art. 69 C. pr. pen.).  Învinuitul sau inculpatul beneficiaz ă de prezum ţ ia de nevinov ăţ ie  ş i nu este obli-gat s ă -  ş i dovedeasc ă nevinov ăţ  ia (art. 66 alin. 1 C. pr. pen. a ş a cum a fost modificat prinLegea nr. 281 din 24 iunie 2003). Sarcina administr ă rii probelor revine organului de urm ă rire, care adun ă probeleatât în favoarea, cât ş i în defavoarea învinuitului sau inculpatului, chiar dac ă învinuitulsau inculpatul recunoa ş te fapta (art. 202 alin. 1 ş i 2 C. pr. pen.).  Învinuitul sau inculpatul are dreptul, nu obliga  ţ  ia, s ă dea declara  ţ  ii (Nemo teneturcontra se).  Se interzice întrebuin ţ area de promisiuni, amenin ţă ri sau violen ţ e  împotriva uneipersoane aflate în curs de cercetare, anchet ă penal ă ori de judecat ă , pentru ob ţ inerea dedeclara ţ ii (art. 266 alin. 2 C. pen. – cercetarea abuziv ă ).Declara ţ ia învinuitului sau inculpatului poate fi retractabil ă (Vintil ă Dongoroz). 2.  Psihologia învinuitului sau inculpatului   2.1. Dup ă s ă vâr ş irea infrac ţ iunii, marcat de tensiune psihic ă , învinuitul sau incul-patul recurge la ac ţ iuni ca: ã plecarea precipitat ă de la locul faptei; ã dispari ţ ia de la domiciliu; ã revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei;  2 ã crearea unor alibiuri; ã ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infrac ţ iuni; ã ascunderea sau distrugerea unor mijloace materiale de prob ă .2.2. În momentul interogatoriului, speciali ş tii recomand ă identificarea unor mani-fest ă ri viscerale sau somatice care îl dau de gol pe învinuit sau inculpat: ã schimb ă ri în ritmicitatea activit ăţ ii cardiace; ã schimb ă ri în presiunea sanguin ă ; ã fenomene de vasodilata ţ ie sau vasoconstric ţ ie (unii devin palizi, al ţ ii ro ş esc); ã schimb ă ri în ritmicitatea respira ţ iei; ã deregl ă ri în fona ţ ie (modul de emitere a sunetelor); ã descre ş terea brusc ă a saliva ţ iei; ã contrac ţ ia sau relaxarea subit ă a mu ş chilor scheletici; ã cre ş terea timpului de reac ţ ie; ã transpira ţ ie abundent ă etc.2.3. Încerc ă ri de simulare (contrafacere) sau disimulare (ascundere):   ã t ă cerea sau refuzul de a da declara ţ ii; ã motivarea faptei prin „moment de r ă t ă cire”; ã  încerc ă rile de sinucidere sau automutilare; ã simularea nebuniei; ã prezentarea de alibiuri „fabricate” înainte sau în timpul inerogatoriului; ã recunoa ş terea unor fapte minore.2.4. Recunoa ş terea sau m ă rturisirea sincer ă   a învinuitului sau inculpatului, f  ă r ă aopune nici o rezisten ţă , poate fi determinat ă de: ã sentimente de remu ş care; ã nevoia de a se elibera de povara faptei comise; ã nevoia de a se confesa, de a se explica; ã orgoliu; ã dorin ţ a de a evita condamnarea unei persoane nevinovate.2.5. Recunoa ş terea poate fi ş i nesincer ă :   ã  învinuitul poate retracta primele declara ţ ii, dup ă atenuarea sentimentului devinov ăţ ie, motivând c ă le-a dat sub impulsul emo ţ iei; ã datorit ă instinctului de conservare, poate s ă fac ă m ă rturii false; ã recunoa ş terea unei infrac ţ iuni mai u ş oare pentru a sc ă pa de o alta mai grav ă ;   ã recunoa ş terea   este for ţ at ă , datorit ă constrângerii executate de adev ă ratul f  ă ptui-tor sau chiar de c ă tre organul judiciar; ã recunoa ş terea poate fi par ţ ial sincer ă , deoarece omite unele împrejur ă ri sau adau-g ă circumstan ţ e false pentru a- ş i ameliora situa ţ ia; ã din motive de r ă zbunare fa ţă de organul judiciar, recunoa ş te fapta de care a luatcuno ş tin ţă de la adev ă ratul autor.  Recunoa  ş terea trebuie s ă fie coroborat  ă cu alte mijloa-ce materiale de prob ă    ş i se verific ă temeinic dac ă la data comiterii infractorul nu era înimposibilitatea comiterii faptei: plecat în str  ă in ă tate, internat în spital, arestat preventivsau aflat în executarea pedepsei – de  ş i nici aceste situa  ţ  ii nu trebuie considerate tabú.    32.6. Cea mai tipic ă atitudine a învinuitului sau inculpatului este de a nu recu-noa ş te  învinuirea ce i se aduce pentru a se sustrage de la r ă spundere.Tactica anchetei trebuie stabilit ă în raport cu personalitatea infractorului (tip tena-ce, abil, perfid, inteligent) sau în func ţ ie de tr ă s ă turile temperamentale ale acestuia (tipemo ţ ional sau neemo ţ ional), fiind necesar ă stabilirea motivelor care îl determin ă s ă nu re-cunoasc ă sau s ă fac ă m ă rturisiri eronate.Pentru adoptarea tacticii celei mai adecvate se are în vedere organizarea riguroas ă  a preg ă tirii ascult  ă rii : a. Studierea dosarului cauzei: procesul-verbal de cercetare a locului faptei, urmeledescoperite ş i ridicate, declara ţ iile victimei ş i ale martorilor oculari ş .a. b. Cunoa ş terea personalit ăţ ii  învinuitului sau inculpatului (caracter, temperament,aptitudini); mediul familial sau social în care s-a format; cercul de rela ţ ii; antecedentelepenale; grad de inteligen ţă ; pasiuni ş i vicii. c. Întocmirea planului de ascultare , care s ă cuprind ă : ã problemele ce urmeaz ă a fi clarificate; ã materialul probator (probe directe, indirecte, mijloace materiale de prob ă ); ã stabilirea modalit ăţ ii de citare; ã ordinea în care se va face ascultarea; ã alegerea momentului oportun în care urmeaz ă a fi prezentate probele; ã asigurarea prezen ţ ei ap ă r ă torului.2.7. Etapele ascult ă rii învinuitului sau inculpatului:a. Verificarea identit ăţ ii învinuitului sau inculpatului  Potrivit art. 70 alin. 1 din C. pr. pen., învinuitul sau inculpatul, înainte de a fi ascul-tat, este întrebat cu privire la nume, prenume, porecl ă  , data  ş i locul na  ş terii, numele  ş i prenumele p ă rin  ţ  ilor, cet  ăţ  enie, studii, situa  ţ  ia militar  ă  , loc de munc ă  , ocupa  ţ  ie, adres ă  ,antecedente penale  ş i alte date necesare pentru stabilirea situa  ţ  iei sale personale.  Ascultarea învinuitului sau inculpatului va avea loc la sediul organului de cercetarepenal ă sau al magistratului.Ascultarea învinuitului are loc numai în faza de urm ă rire penal ă , pe când ascultareainculpatului se face atât în faza de urm ă rire penal ă , cât ş i în faza de judecat ă .Anchetatorul (poli ţ ist sau magistrat) va crea o atmosfer ă de seriozitate, lipsit ă de arogan ţă   ş i de duritate, propice confesiunii.Ascultarea nu poate avea ca obiect decât fapta pentru care se efectueaz ă urm ă rireapenal ă sau, dup ă caz, judecata.„Organele judiciare au obliga ţ ia s ă -l încuno ş tin ţ eze, de îndat ă   ş i mai înainte de a-laudia, pe învinuit sau pe inculpat, despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridi-c ă a acesteia ş i s ă -i asigure posibilitatea preg ă tirii ş i exercit ă rii ap ă r ă rii” (art.6, alineatul3, C. pr. pen. modificat prin Legea nr. 281 / 2003).Aducerea la cuno ş tin ţă a învinuirii se face numai  în prezen ţ a ap ă r ă torului , alessau numit din oficiu (Constitu ţ ia României, art. 23 alin. 5).Potrivit art. 237 alin. 4 C pr. pen., organul de cercetare penal ă va continua urm ă ri-rea  ş i f  ă r  ă a-l asculta pe inculpat, când acesta este disp ă rut, se sustrage de la ascultaresau nu locuie  ş te în  ţ  ar  ă (prin urm ă rire general ă sau interna  ţ  ional ă  , conform normelor   4 metodologice elaborate de Ministerul Administra  ţ  iei  ş i Internelor, aplicabile  ş i învinuitu-lui care se sustrage urm ă ririi penale). Merit ă a fi subliniat ş i faptul c ă , prin modificareaart. 136 C. pr. pen., în categoria m ă surilor preventive a fost inclus ă   ş i obligarea de a nu p ă r  ă si  ţ  ara . b. Etapa relat ă rii libere  Fiecare învinuit sau inculpat va fi audiat separat (art. 71 alin. 1 C. pr. pen.)Învinuitului sau inculpatului i se aduce la cuno ş tin ţă fapta care formeaz ă obiectulcauzei, dreptul de a avea un ap ă r ă tor, precum ş i dreptul de a nu face nici o declara  ţ  ie, atr ă gându-i-se totodat ă aten ţ ia c ă ceea ce declar ă poate fi folosit ş i împotriva sa. Dac ă în-vinuitul sau inculpatul d ă o declara ţ ie, i se pune în vedere s ă declare tot ce ş tie cu privirela fapta ş i la învinuirea ce i se aduce în leg ă tur ă cu aceasta.Dac ă învinuitul sau inculpatul consimte, organul de urm ă rire penal ă , înainte de a-lasculta, îi cere s ă dea o declara ţ ie, scris ă personal, cu privire la învinuirea ce i se aduce(art. 70, alineatele 2 ş i 3 modificate prin Legea 281/2003).Dac ă sunt mai mul ţ i învinui ţ i sau inculpa ţ i, fiecare este ascultat f  ă r ă s ă fie de fa ţă  ceilal ţ i (art. 71 alin. 2 C. pr. pen.).Pe timpul ascult ă rii, anchetatorului îi este interzis s ă citeasc ă sau s ă -i reaminteasc ă   învinuitului sau inculpatului declara ţ iile f  ă cute anterior (art. 71 alin. 4 C. pr. pen.). Se interzice categoric recurgerea la promisiuni, amenin ţă ri, violen ţ e sau alte formede constrângere pentru ob ţ inerea de declara ţ ii sau m ă rturisiri.Învinuitul sau inculpatul este mai întâi l ă sat s ă declare tot ce ş tie în cauz ă (art. 71alin. 3 C. pr. pen.). Se recomand ă s ă nu fie întrerupt decât dac ă se dep ă rteaz ă de la obiec-tul cauzei. Reguli tactice speciale:Refuzul învinuitului sau inculpatului s ă dea o declara ţ ie scris ă personal ori impo-sibilitatea de a face acest lucru se consemneaz ă într-un proces-verbal.Ori de câte ori învinuitul sau inculpatul se g ă se ş te în imposibilitatea de a se pre-zenta pentru a fi ascultat, organul de urm ă rire penal ă sau instan ţ a de judecat ă procedeaz ă  la ascultarea acestuia la locul unde se afl ă (art. 74 C. pr. pen.).La ascultarea  învinuitului sau inculpatului minor care nu a împlinit 16 ani, se ci-teaz ă , pe lâng ă   avocat, delegatul autorit ăţ ii tutelare, tutorele, curatorul sau persoana în îngrijirea ori supravegherea c ă reia se afl ă minorul. Citarea acestor persoane este obligatorie la efectuarea prezent ă rii materialului de urm ă rire penal ă (art. 481 alin. 1 ş i 2C. pr. pen.).Asisten ţ a juridic ă este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat sau mobilizat, elev al unei institu- ţ ii militare de înv ăţă mânt, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medicaleducativ, când este arestat chiar în alt ă cauz ă   ori când organul de urm ă rire penal ă sau in-stan  ţ  a apreciaz ă c ă învinuitul ori inculpatul nu  ş i-ar putea face singur ap ă rarea, precum ş i în alte cazuri prev ă zute de lege (art. 171 alin. 2 C. pr. pen. modificat prin Legea nr. 281 / 2003).Persoana re ţ inut ă sau arestat ă are dreptul s ă ia contact cu ap ă r ă torul, asigurându-i-se confiden  ţ  ialitatea convorbirilor  (art. 173 alin. 1 C. pr. pen. modificat prin Legea nr.281 / 2003).
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks