Tema 2 - Ascultarea Martorilor Si Partii Vatamate

Please download to get full document.

View again

All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
 0
 
  LEC IA II 2. ASCULTAREA MARTORILOR SI PARTII VĂTĂMATE: 1. Tactica ascultării martorilor 1.1. Reglementarea procesual-penală Potrivit art. 78 C. pr. pen., martorul este persoana care are cunoştin ă despre vreo faptă sau vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal. Poate fi martor orice persoană fizică, indiferent de situa ia socială, vârstă, sex, religie, cetă enie, de anumite defec iuni senzoriale (orbi, surzi) sau de natură psihică. Sunt exceptate să depună c
Share
Transcript
  1 LEC Ţ IA II2. ASCULTAREA MARTORILOR SI PARTII V Ă T Ă MATE:  1.   Tactica ascult ă  rii martorilor   1.1. Reglementarea procesual-penal ă   Potrivit art. 78 C. pr. pen., martorul este persoana care are cuno  ş tin  ţă despre vreo fapt  ă sau vreo împrejurare de natur  ă s ă serveasc ă la aflarea adev ă rului în procesul pe-nal.  Poate fi martor orice persoan ă fizic ă , indiferent de situa ţ ia social ă , vârst ă , sex, reli-gie, cet ăţ enie, de anumite defec ţ iuni senzoriale (orbi, surzi) sau de natur ă psihic ă .Sunt exceptate s ă depun ă ca martor persoanele obligate s ă p ă streze secretul profesional(preot, medic, avocat ş .a.), cu excep ţ ia faptelor care aduc atingere siguran ţ ei statului. So ţ ia ş i ru-dele apropiate ale învinuitului sau inculpatului pot s ă depun ă ca martori dac ă accept ă . Persoanav ă t ă mat ă poate fi martor numai dac ă nu se constituie parte civil ă sau nu particip ă în proces caparte v ă t ă mat ă (art. 82 C. pr. pen.).Potrivit art. 83 C. pr. pen., martorul este obligat s ă se înf  ăţ i ş eze la locul, ziua ş i oraar ă tate în cita ţ ie ş i are datoria s ă declare tot ce ş tie cu privire la cauz ă .Nerespectarea acestor obliga ţ ii poate atrage o sanc ţ iune cu amend ă , aducerea cumandat sau sanc ţ iunea penal ă pentru s ă vâr ş irea infrac ţ iunii de m ă rturie mincinoas ă (art.260 C. pen.).Drepturile martorilor sunt protejate prin art. 68 C. pr. pen.: „ Este oprit de a se între-buin ţ a violen ţ a, amenin ţă ri ori alte mijloace de constrângere, precum ş i promisiuni sau în-demnuri, în scopul de a se ob ţ ine probe. ” 1.2. Psihologia martorilor.Relativitatea depozi ţ iei martorilor „Sub aspect psihologic, m ă rturia const  ă în observarea  ş i memorarea involuntar  ă aunui act   ş i apoi reproducerea acestuia, scriptic sau oral în fa  ţ  a instan  ţ  ei” (Tiberiu Bog-dan).  Speciali ş tii consider ă c ă procedeele tactice de ascultare trebuie tratate în strâns ă le-g ă tur ă cu psihologia martorului (evident a celui de bun ă credin ţă , c ă ci cel de rea credin ţă  este infractor). Cercet ă rile de psihologie judiciar ă au scos în eviden ţă   fragilitatea m ă rtu-riei , prin imposibilitatea fiin ţ ei umane de a reda cu fidelitate evenimentul la care a asistat, ş i de aici un scepticism justificat în evaluarea for ţ ei probante a depozi ţ iei (Aurel Ciopra-ga).  Cercet ă rile pluridisciplinare f  ă cute în ţ ar ă   ş i str ă in ă tate eviden ţ iaz ă concluzii ş i para-doxuri care invit ă la o analiz ă atent ă în practica judiciar ă .În urma unor experimente interesante, W. Stern ajunge la urm ă toarele concluzii: „a.   exactitatea amintirilor nu este o regul ă  , ci o excep  ţ  ie;   b. uitarea la b ă rba  ţ  i este mai accentuat  ă decât la femei;   c.   amintirile femeilor de cele mai multe ori sunt inexacte . ” W. Stern mai sus ţ ine c ă un r ă spuns fals la o întrebare poate avea 4 surse: a.    Întrebarea provoac ă în mod mecanic subiec  ţ  ilor o asocia  ţ  ie fals ă .    2 b. Întrebarea, referindu-se la o lacun ă în memoria martorului, acesta tinde s-ocompleteze, fie încercând diverse posibilit  ăţ  i, fie completând lacuna printr-un procedeulogic.   c.  R ă spunsul nu este rezultatul convingerii martorului, ci un produs al fricii sau alsugestiei.   d.  R ă spunsul este o minciun ă .  Cercet ă rile lui Ed. Clapar č de : „a.  În m ă rturie nu este important numai s ă re  ţ  ii, ci s ă -  ţ  i dai seama exact de ceea cenu ai re  ţ  inut.   b. Valoarea m ă rturiei nu este în raport cu num ă rul martorilor, c ă ci adesea o infim ă  minoritate poate avea dreptate fa  ţă de majoritatea imens ă . ”  Chiar dac ă aceste concluzii au ş i ele gradul lor de relativitate, este important s ă re ţ i-nem c ă studierea psihologiei martorului ne ofer ă date ş tiin ţ ifice pentru elaborarea uneitactici adecvate prin care s ă ob ţ inem o depozi ţ ie cât mai apropiat ă de realitate.1.3. Principalele cauze ale relativit ăţ ii m ă rturiei: ã Imperfec ţ iunea organelor de sim ţ ale omului.ã Particularit ăţ ile generale ale psihicului (activismul, subiectivismul, selectivitatea,construc ţ ionismul etc.).Datorit ă aestor procese psihice, unii speciali ş ti sus ţ in c ă   o m ă rturie sincer  ă nu estetotodat  ă neap ă rat   ş i veridic ă   (Al. Ro ş ca).  Iat ă   ş i alte argumente oferite de Gillian Butler   ş i Freda McManus ( Psihologia.Foarte scurt  ă introducere ): „Percep  ţ  ia presupune mai mult decât dobândirea unor capacit  ăţ  i de diferen  ţ  iere.Ea implic ă de asemenea formularea de ipoteze, luarea unor decizii  ş i aplicarea unor  principii organizatorice. Cea mai mare parte din timp aceste lucruri se petrec f  ă r  ă ca nois ă fim con  ş tien  ţ  i de ele, iar uneori nici m ă car nu ne d  ă m seama c ă n-am perceput absolut nimic, sau c ă am ales s ă nu percepem nimic. Asta se întâmpl ă pentru c ă ceea ce ne p ă -trunde în minte este determinat de felul în care lucreaz ă sistemul nostru perceptiv, pre-cum  ş i de felul în care facem selec  ţ  ia între mul  ţ  imea de lucruri care ne solicit  ă aten  ţ  ia.”  ã Preten ţ ia organului judiciar de a considera depozi ţ ia martorului o reproducere fide-l ă a evenimentului la care a asistatDrumul de la eveniment la m ă rturie parcurge mai multe faze, fiecare în parte fiindsupus ă unor factori de influen ţă care constituie tot atâtea surse de distorsionare (bruiaje).1.3.1.    Recep  ţ  ia senzorial ă , realizat ă prin senza ţ ii ş i percep ţ ii , cu rol decisiv în for-marea unei m ă rturii, depinde de: ereditate, vârst  ă  , grupul tipologic   perceptiv de careapar ţ ine martorul (analitic ş i sintetic), precum ş i de urm ă torii  factori de bruiaj:   a. Structuri  ş i configura  ţ  ii (Gestalt = configura ţ ie, form ă , în limba german ă ) la nive-lul cortexului, care fac ca oamenii s ă perceap ă întregul înaintea p ă r ţ ilor ş i, totodat ă , între-gul (Gestalt) s ă fie mai mult decât suma p ă r ţ ilor; b. Constan  ţ  a percep  ţ  iei   care determin ă corectarea imaginii; c. Fenomenul de iluzie   (iluzii dimensionale, optico-geometrice); d. Starea de expectan  ţă (de a ş teptare, care recep ţ ioneaz ă numai anumi ţ i stimuli); e. Emotivitatea , care poate deforma realitatea;  3 f. Efectul „halo” , specific în cazul escrocilor, care fac o impresie bun ă prin aspectul exterior ş i limbaj (extinderea detaliului asupra întregului).1.3.2. Faza de prelucrare a infor  ma ţ iilor, cu bruiaje determinate de experien ţ a sto-cat ă , profesia, semnifica ţ ia dat ă unor cuvinte ş i fenomene, capacitatea de apreciere a tim-pului, distan ţ elor, vitezei etc.1.3.3. Faza de stocare a infor  ma ţ iilor, influen ţ at ă de calit ăţ ile memoriei (aparte-nen ţ a la tipul auditiv sau cel vizual), de capacit ăţ ile intelectuale (influen ţ ate, la rândullor, de oboseal ă , consum de alcool, tutun etc.), precum ş i de modalitatea stoc ă rii (în me-moria primar ă sau de scurt ă durat ă ori în memoria secundar ă sau de durat ă relativ lung ă ).1.3.4. Faza de reactivare a informa  ţ  iilor  ,   care depinde de factori ca: timpul scurs dela eveniment, sugestibilitatea, capacitatea de verbalizare, atitudinea fa ţă de eveniment ş ianchetator, precum ş i de alte fenomene, cum sunt: condi ţ iile de for ţ are a memoriei, repe-ti ţ ia, reconstruc ţ ia logic ă ; schimbarea de rol, presiunea publicului, presiuneaanchetatorului, starea de incertitudine, persisten ţ a în eroare.1.3.5. Faza m ă rturiei . Cunoscând profilul psihologic al martorului, vom putea s ă afl ă mgradul de credibilitate pe care trebuie s ă -l acord ă m m ă rturiei, atât în ansamblul ei, cât mai ales în p ă r ţ ile componente.ã Pe lâng ă ace  ş ti factori de bruiaj, trebuie s ă se  ţ  in ă cont, înc ă de la început, de al  ţ  i factori, obiectivi  ş i subiectivi, din perspectiv ă criminalistic ă . ã Factori de natur ă obiectiv ă : a) vizibilitatea , influen ţ at ă de condi ţ ii de iluminare (întuneric, umbr ă , soare, lumin ă  crepuscular ă , lumin ă artificial ă etc.), condi ţ ii meteorologice (ploaie, cea ţă , ninsoare) ş iunele obstacole; b) audibilitatea , influen ţ at ă de direc ţ ia de propagare a fenomenelor sonore, distan ţ adintre sursa sonor ă   ş i organul receptor, precum ş i de iluzii acustice; c) durata percep  ţ  iei   (tactil ă sau olfactiv ă ). „Aprecierea timpului în care a decurs oac  ţ  iune de obicei tinde s ă fie denaturat  ă . Astfel, orice fapt care dureaz ă mai pu  ţ  in de 5minute tinde s ă fie subapreciat, subaprecierea fiind cu atât mai mare cu cât durata eveni-mentului a fost mai scurt  ă ” (W. Stern).   d) disimularea înf  ăţ  i  şă rii   (deghiz ă ri).ã Factori de natur ă subiectiv ă :   a) calitatea organelor de sim  ţ  ;   b)  personalitatea  ş i gradul de instruire ale martorului; ( „experien  ţ  a anterioar  ă aindividului, structurat ă în  personalitatea sa, exprimat ă în aprecieri, în atitudini ş i însistemul de valori, determin ă perceperea situa ţ iei de moment, dând o anume direc ţ ie ac- ţ iunii sale.”) (Tiberiu Bogdan).   c) vârsta  ş i inteligen  ţ  a;   d) temperamentul;   e) st  ă rile de oboseal ă   (alcool, medicamente, droguri etc.); f) st  ă rile afective;    4 g) aten  ţ  ia   (voluntar ă sau involuntar ă ); „Relat  ă ri cu privire la exteriorul persoane-lor, în special culoarea p ă rului, forma b ă rbiei, felul îmbr  ă c ă mintei etc., dac ă în momen-tul perceperii lor nu au fost urm ă rite cu aten  ţ  ie con  ş tient  ă  , nu prezint  ă nici un fel de ga-ran  ţ  ie de fidelitate” (W. Stern);   h) tipul perceptiv   (analitic sau sintetic).1.4. Reguli tactice aplicate în ascultarea martorilor 1.4.1.   Etapa identific ă rii  ş i preg ă tirii pentru audierea martorilor:  ã Se va stabili dac ă martorul este rud  ă cu vreuna din p ă r   ţ  i   sau dac ă a suferit o pagu-b ă    în urma infrac ţ iunii, pentru respectarea prevederilor art. 80 C. pr. pen. (so ţ sau rud ă  apropiat ă ) ş i art. 82 C. pr. pen. (persoan ă v ă t ă mat ă ).ã Dac ă martorul cade sub inciden ţ a art. 79 C. pr. pen, adic ă este obligat a  p ă stra se-cretul profesional.  ã Selectarea martorilor     în raport cu datele pe care le de ţ in.ã Stabilirea eventualelor rela  ţ  ii de du  ş m ă nie sau prietenie   fa ţă de infractor.ã Stabilirea  profilului psihologic   al martorilor: preg ă tire, ocupa ţ ii, condi ţ iile în careau perceput fapta, atitudinea lor fa ţă de fapta comis ă .ã Se stabilesc m ă suri pentru verificarea declara  ţ  iilor    date de învinui ţ i, martori ş ivictime.ã Se stabilesc ordinea  ş i modalitatea chem ă rii martorilor  , evitându-se contactul din-tre martori, ori dintre martori ş i persoanele interesate în cauz ă (învinuit, parte v ă t ă mat ă ,parte civil ă ). În m ă sura în care este posibil, se va ţ ine cont de programul de activitate ş ifunc ţ ia martorului.ã Se stabile ş te locul audierii, de regul ă la sediul organului judiciar. Din consideren-te de ordin tactic sau de alt ă natur ă , martorii pot fi audia ţ i la locul de munc ă , la domiciliusau re ş edin ţă , la spital, la locul s ă vâr ş irii faptei etc.ã Elaborarea  planului de ascultare , care va cuprinde: problemele ce urmeaz ă a ficlarificate, succesiunea întreb ă rilor. Planul va fi adaptat     în func ţ ie de situa ţ iile neprev ă -zute care apar pe parcursul cercet ă rii.ã Primirea martorului într-o manier ă corect ă , crearea unui cadru sobru   de ascultare.1.4.2. Etapa relat  ă rii libere   Stabilirea identit  ăţ  ii martorului. Potrivit art. 84 C. pr. pen., martorul va fi întrebatmai întâi despre nume, prenume, etate, adres ă   ş i ocupa ţ ie. Dac ă exist ă îndoieli asupraidentit ăţ ii martorului, aceasta se stabile ş te prin orice mijloc de prob ă .Martorul va fi întrebat dac ă este so  ţ  sau rud  ă   a vreuneia dintre p ă r ţ i ş i în ce rapor-turi se afl ă cu acestea, precum ş i dac ă a suferit o pagub ă de pe urma infrac ţ iunii (art. 84alin. ultim C. pr. pen.).Înainte de ascultare, potrivit art. 85 C. pr. pen., martorul depune urm ă torul jur  ă -mânt:    Jur c ă voi spune adev ă rul  ş i c ă nu voi ascunde nimic din ceea ce  ş tiu. A  ş a s ă -miajute Dumnezeu! sau  Jur pe onoare  ş i con  ş tiin  ţă c ă voi spune adev ă rul  ş i c ă nu voi as-cunde nimic din ceea ce  ş tiu.  Martorii, care, din motive de con ş tiin ţă sau confesiune, nu depun jur ă mântul, vorrosti formula:  M  ă oblig .
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks