Pediatrie Compendiu

Please download to get full document.

View again

All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
 0
 
  Description:
Share
Transcript
  PEDIATRE 29. CONVULSIILE LA COPIL . / Georgeta Diacnu Convulsiile ocupă la copil un loc important în patologia neurologcă atât prin ncidenţa crscută, cât şi prin dramatismul manistărilor. Crizele convulsive pot acta copii de toate vârstele ridicând probleme legate de etiologie, tratament şi prognostic. Criza convulsivă este dentă ca nd un episod brusc şi stereotip cu modcări în actvitatea motore, comportamentală, senzitvo-senzorală, emoţională şi eseori a conştienţe, datorat une descărcări electro-chimice anormale la nivel cerebral. Aspectul clinic al convulsiilor depinde de gradul de maturare al SNC, spectrul anistărilor clince ind arte variat. Aparţia crzei convulsve implcă o depolarizae haotică a neuronlor cerebral şi propagarea descărcări la teritori mai mult sau ai puţn extinse din creier care pot avea corespondent atât clnc, cât şi electroencefora (EEG). Aceste manstări paroxstice sunt reunite sub termenul generic de crize epilepce care nu sunt sinonime cu epilepsa; ele pot reprezenta simptomul une acţiun eerale, metabolice, locale neuroloice etc. Crizele provocate de o patoloie cerebrală acută sau de cauze extracerebrale ce apar la un indvid ormal ca răspuns la anuiţi ctori declanşatori sunt denumte „ocazionale sau „acdentale , ca de exemplu covulsile brle, convulsile ce survn la debutul unor neuroncţii, în anomaliile etabolice tranztori, ntoxicaţi. Epilepsia este o boală cronică cerebrală de etologie varată, denită de prezenţa cizelor de natură sigur epileptcă ş de crterul evolutv, constituit din tendinţa acestora d a se repeta în absenţa ctorilor declanşator cunoscuţi la itervale variabile de timp. Epidemiologie Estă dverse statstic prvind ncdenţa şi prevalenţ crizelor convulsive la copil. Prevalenţa epilepsilor în rândul populaţie pediatrice î Europa este estmată la 2,3-10, cazuri/I OOO copii nd relativ unrmă în ţările cu dezvoltare socio-economcă slară I, 2.  2 Pediatrie Incidenţa epilepsiilor la copii şi adolescenţi în ţările ezvoltate variază între 40-70 de cazuri noi la 100.000 locuitori/an, atingând valori de I 00-190/100.000/an în ţările în curs de dezvoltare 3  . Incidenţa variază cu vârsta, astl încât se apreciaz că aproximativ 60% din cazuri debutează în primii 3 ani de viaţă, mai mult de jumătate din copii (32,3%) pre-zentând convusii în pimul an de viaţă 3  5 . Incidenţa speccă în funcţie de sex arată o ecvenţă mai mae la sexul masculin, raportul M/F ind de 1, 1-1, 7 6 . Incidenţa speccă în funcţie e tipul crizei şi etiologie raportată în iteratua de specialitate arată că în cele mai multe cazuri nou diagnosticte în primii 5 ani de viaţă, epilepsia se manistă prin crize cu debut generalizat. Dpă această vârstă, cizele parţiale complexe şi cele secnda geneaizate reprezintă d reglă cele mai ecvente tipuri de crize epileptice circa 60% 5  .  t E convulsiilor este de regulă multifctorială fctorii genetici intricându-se cu cei dobândiţi în perioada ante-, peri-şi postnatală, peponderenţa unoa asupra altora determinând epilepsiile idiopatice sau simptomatie. Clasicarea etiologică trebuie să ţină seama de ponderea cauzelo în aport cu vârsta datorită particularităţilor morncţionale şi biochimice dependente de procesul de maturizare a SNC. Într-un număr mare de cazri etiologia rămâne neelucidată. Factorii genetici implicaţi în peste 50 din totalul epilepsiilor joacă un rol important în deerminarea notiplui epileptic şi au o valoare etiologică primară în sindroamele epileptice idiopatice atât parţiale, cât şi generalizate 5  6 . În  perioada antatală primul loc în etiologia crizelor epileptice este reprezentat de malrmaţiile cotexului cerebral care snt ezultatul tulbuărilor de prolirae (hemimegalenceflia), de migare neuronală (heterotopii, lisenceflia) şi de organizare corticală anormală (polimicrogiria şi schizenceflia, microdiseneziile) . Alţi fctori etiologici implicaţi sunt incţiile intrauterine ale SNC (sindrom TORCH), fctorii metabolici şi toxici ( erori înnăscte de metabolism, boli metabolice materne), malrmaţiile vasculare/hemoragiile cerebrale, anomaliile comosomiale, sindroamele neuro cutanate ( scleroza tuberoasă Bourneville, neurobromatoza tip , sindromul Strge-Weber) 5 . În  perioada perinatală principalele cauze sunt enceflopatia hipoxic-ischemică, hemoragiile intracraniene, disncţiile metabolice tranzitoii (hipoglicemie, hipocalcemie, hiponatremie ), neuroncţiile ( enceflită herpetică, meningită purulentă, abces cerebral) 6 . În  perioada postnataă sunt implicate incţile cerebro-meningiene, traumatismele craniene, tmorile cerebrale, acţiunile endocrine/metabolice, vasculitele cerebrale, bolile degenerative, scleroza temporală mezială, malrmaţiie arterio-venoase, fctorii toxici 5 .    la vârsta pediatrică este marcată de particularităţile anatomo-biochimice ale creierli imatr, ind inuenţate de procesul de creştere neuronal şi glial, de cel de direnţiere celulară şi de mielinizarea sistemului nervos 9 . denticaea semiologiei crizelor epileptice este deosebit de importantă deoarece ele pot reprezenta primul simptom de surinţă neurologică � copilului şi pot inuenţa negativ dezvoltarea neuropsihomotorie ulterioară a acestuia. n ncţie de aspectul electro-clinic şi în relaţie cu etiologia, LA în 201  clasică crizele epileptice în crize generalizate, crize cale însoţite sau nu de modicarea stării de conştienţă şi crize epileptice neclasicabile .  Compendiu d spcialităţi mdico-chirurgical 3 Crizele epileptie generalizate ( covusv ş vusv) su c î c smm c-ccă d  dbu dcă mc mb ms î csu xsc, cşţ s ubuă cu su făă msă m b, d cu m dă  c 11. ã Crizele ilnie s ccă  scus muscu msv, scu, b  mmb ş uchu îs su u d d cş. EEG vţă dscăcă  d vâ-udă sc cu cus muscu.  cc su îâ î s cu dbu î d ă su d su, s mcc sv, sdmu L-Gsu (SL), s mc-scă ( sdmu Ds ), s mccă juvă (EMJ), s bsă juvă AJ. ã Crizele tnie s ccă - cc uscuă susţuă, dă, să d d cşţ ş ubuă vv. EEG dă m cu 1 Oc/s. L u-ăscu ş su c c su  ş vcă xs ă  mmb  c s scă dv v ş . E su cu d u cb sucu c î sdmu hh ş m u d ubuă mbc. L u-ăscuţ mu su ds smmu u hm vcu. L c c c x s îâ î SLG d b u dc ş î s  smmc. ã Crizele lnie s msă  ccţ muscu mc, b, ds smc cu duă vbă. EEG îsă dscăă vâ-udă ş vâă u. Î d ă  să ă c cc c su mu c u î  u sbs  Crizele clonice multocale s ccă  cc cc m î ă ddă d  u mmbu  u, m su c. E ă csdu   c c-cc  ş î  îsţsc uă cb d ş v, c d mu c hxc-schmcă. Su cv  u-ăscuţ cu vâs sţă sub 34 d săămâ ş u  sc vb. Crizele clonice focale su cc  mşcă cc u,  c  u mmbu su  u hmc; u mă  d smuâd  că ccă ă î c cşţ s î  ăsă îsă  xs . Pţ   dc  c cb su  hm cbă, u dsc d cs ă umsc. ã Crizele tnilnie CTC dbuă busc  d cşţ um d  că ţ î x u î xs, cu duă d 0-20 sc. îsţă  bcj s ş ubuă vv (mdă, că, hscţ bşcă, d, hsu c.). F ccă ( cvusvă) dă xmv  m.  s ccă  scus cc c s uă sv ccm c s smm vv. F sccă cu duă vbă, s ccă   ă, h muscuă ă,  smuu Bbsk, x sc, sţ ssă cu cu svă  cşţ. F smuu sc s ă um î u cu,  du câv  cu m cmă  sduu cc.  ccc     c î cdu s  cu c c-cc d , s bsă  cu (), EJ, J, SL, s  smmc.  1 4 Pediatrie ã Crizele atonie p v duă d câv scud ş s ccă p pd buscă  cşţ ş  usuu muscu c c ă căd pcuu. EG vdţă dscăc gă, scă d d  susd ş d cmpx vâfudă (VU).  c su îâ î pps mcscă, SL. ã Aenele tiie su p d suspd usă  cşţ, cu duă d 5-30 d sc. cu păs usuu muscu. pu îş îup busc cv,  pv xă, p sc mdă, s, p, x scă după c îş  cv îupă cu m ă  c. Î u cu ubu cşţ p  dscă ş s p sc umsm smp. EEG cc vdţă pxsm d VU 3 c/s. g, sc ş smc cu dbu ş sâş busc p su d d m. bsţ pc u îâ î pps g dpc (E, EJ, EMJ). · l ã Aenele atiie s ccă p dbu ş sâş pgsv  c msă p suspd să d cşţă cu duă 2060 d s. ş sm sc mp. Î p cu msă sc bsţ pc p  mcc, c, îsţ d umsm, hpc cu msă vgv. EEG  spc hg, vdţdus dscăcă d VU gu, sub 3c/s, cu dbu ş sâş  p su d d m. bsţ pc su îâ î pps g smpmc c d xmpu SLG ã aele eiletie su ccţ muscu msv ş gb cu pdmţă xă, şp, î g b ş smc  muşc gâuu, uchuu ş xmăţ. spcu c dpd d s ccţ ş d mpc pvă  muşch x su xs. Tpc spsm ppc su î ,,x dmâd x buscă  cpuu, uchuu ş bţ cu xs gmb su m  x gmb ş xs bţ. Î  s vb d mc  c să muscuu să (spsm msv), um vu d  ă că. Spsm î „xs dmă xs buscă  gâuu, uchuu ş bţ, su m puţ cmu ş  pă ucu p d cvus. Is spsm s vbă, u mâdus   scuă căd  cpuu, x pv su ch um pâs xpcb.  duă pu d c p cxs, î 68% spsmu s u, ds dvsv su vd smc 12. Du spsm î x s d 0,51 sc. ş d 1 O sc. pu spsm î xs. Spsm ppc su î g pucd ş ds s usc î sv d 51 O ş ch m mu c, c p   su  m ş mu m  î mpu smuu .  mmu ccţ xsă  scuă pd d cşţă, spţ guă,   sâşu sv p mdcă vs, mşcă cu m, gms, suâs su pâs. U spsm u su vd cc ş su dms d p îgs EEG pgcă EEG cc vă  dpm buscă  cvăţ bcc pcdă vu d  scuă dscăc d ud  su d vâud . EEG cc îgsă spc d hpsm cscă su v (hpsm smcă, scă cu c v su „supss bus ). Spsm ppc su îâ î sdm Ws, cp mccă ă, SLG  6 . Crizele ariale ale a loale su c  c sm cc ş EEG ţ dcă cv uu sc u m  uu ms cb ş um
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x