LEGEA 1909. Lege pentru modificarea mai multor articole din legea pentru alegerea Mitropoliţilor şi a Episcopilor eparhioţi, precum şi a constituirii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române din 18 decembrie 1872 şi

Please download to get full document.

View again

All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
 0
 
  Description:
Share
Transcript
  Anexa 2. Legea Sinodală 1909Lege pentru modificarea mai multor articole din legea pentru alegerea 1  Mitropoliţilor şi a Episcopiloreparhioţi, precum şi a constituirii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române din 18decembrie 1872 şi pentru înfiinţarea Consitoriului superior bisericesc . CAPITOLUL I.  Despre alegerea Mitropolitilor şi a Episcopilor eparhioţi  Art. 1. — Colegiul electoral al Mitropoliţilor şi Episcopilor se compune:a) Din toţi membrii Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române; b) Din toţi membrii aleşi ai consistoriului superior bisericesc; c) Din toţi deputaţii şi senatorii, afară de aceia care aparţin altei confesiuni sau religii decât cea creştină ortodoxă.Art. 2. — Sunt eligibili la demnitatea de Mitropolit şi la acea de Episcop eparhiot toţi membrii clerului român care,după sfintele canoane ale Bisericii Creştine Ortodoxe pot fi aleşi, şi care sunt români, fii de părinţi români, născuţi înregatul României, iar nu naturalizaţi.Colegiul electoral, prevăzut la art. 1, nu se va întruni decât cel puţin peste o lună de la data publicăriidecretului de convocare.Fiecare din membrii colegiului electoral, prevăzut la art. 1, are dreptul a propune un candidat pentru fiecaredin locurile declarate vacante de Mitropolit sau Episcop. Aceste propuneri le vor comunica în scris MinisteruluiCultelor până în termen de 40 zile înainte de ziua fixată pentru alegere.Ministerul, formând lista propunerilor pentru fiecare scanu vacant, o va înainta Sfântului Sinod, careîmpreună cu ministrul, va stabil pentru fiecare candidat în parte dacă împlineşte sau nu condiţiunile prevăzute inacest articol pentru a fi ales.Sfântul Sinod împreună cu Ministrul vor putea să mai adauge in lista şi alţi candidaţi carear împlini condiţiunile prevăzute în acest articol. Lista candidaţilor, astfel stabilită, se va imprima şi comunica membrilor colegiuluielectoral cu cinci zile înaintea alegerii.Vârsta eligibililor la scaunele de Mitropolit şi Episcop eparhiot va fi de 40 ani împliniţi.Pe lângă calităţile de mai sus, spre a putea fi ridicaţi la demnitatea de Mitropolit sau Episcop, candidaţii vor trebui să poseadă titlul de licenţiat sau doctor în teologie: de la o facultate de teologie ortodoxă.Art. 3. — Alegerea se va face prin majoritatea voturilor: alegătorilor prevăzuţi la art.1.La caz de a nu întruni un candidat majoritatea absolută a voturilor, se va vota de al doilea şi se va admite cumajoritate relativă, şi la caz de paritate de voturi se va trage la sorţi.Art. 4. — Alegerea Mitropoliţilor şi Episcopilor se supune prin Ministrul Cultelor, la întărirea regală.După întărire, ei se instalează conform datinelor ţării, iar dacă cel ales nu este Arhiereu, el va fi hirotonitArhiereu, şi după o practică de o lună se va instala conform datinelor ţării.Mitropoliţii şi Episcopii sunt pe vieaţă.Art. 5. — Colegiul electoral va fi prezidat de Mitropolitul Primat, în lipsa sa de Mitropolitul Moldovei; iar în lipsaamândorura de către cel mai vechi în hirotonie din Episcopii eparhioţi.Art. 6. — Scaunele de Mitropoliţi şi Episcopi rămase vacante se vor îndeplini prin alegere la cea dintâi convocare aCorpurilor Legiuitoare, conform cu legea de faţă.Art. 7. — Onorariile Mitropoliţilor vor fi de 3.082 lei pe lună şi ale Episcopilor de 1.541 lei pe lună. CAPITOLUL II  Despre autoritatea sinodală centrală .Art. 8. — Autoritatea sinodală centrală a regatului român este Sfântul Sinod, căruia se alătură Consistoriul superior  bisericesc, în alcătuirea şi cu atribuţiunile prevăzute în art. 18 până la 21. CAPITOLUL III  Despre Sfântul Sinod. Art. 8. — Sfântul Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române fiind membru al Sfintei Biserici Ecumenice şiApostolice a Răsăritului, al căreia cap este Domnul nostru Iisus Hristos, păstrează şi va păstra unitatea în privinţadogmelor şi a canoanelor ecumenice cu biserica din Constantinopol şi cu toate bisericile ortodoxe.El va păstra asemenea unitatea administrativă, disciplinară şi naţională a Bisericii Ortodoxe în cuprinsul StatuluiRomân.Art. 9. — Sfântul Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române se compune:d) Din amândoi Mitropoliţii;e) Din şase Episcopi eparhioţi, şif) Din arhiereii titulari instituiţi in virtutea art. 2 din acestă lege, pe cât timp nu se vor fi retras la pensie.Art. 10. — Sfântul Sinod lucrează cu majoritatea membrilor în exerciţiu, afară de cazul relativ la judecareaMitropoliţilor, Episcopilor şi Arhiereilor, când se cere prezenţa a 12 membri cel puţin.1  B.O.R ., an XXVIII, 1909-1910, Acte oficiale, p 977.1  Anexa 2. Legea Sinodală 1909 Art. 11. — Sfântul Sinod este prezidat de Mitropolitul Primat al Ungro-Vlahiei, în lipsa sa de Mitropolitnl Moldovei,iar în lipsa amândorura de cel mai vechi eparhiot în hirotonie.In caz de paritate de voturi, votul preşedintelui va fi preponderent.Art. 12. — Ministrul cultelor va asista la deliberările Sfântului Sinod, având numai vot consultativ.In cazul că ministrul cultelor ar fi de o altă religiune decât cea ortodoxă, el va fi înlocuit cu un altul dintrecolegii săi ortodocşi.Art.13. — Sfântul Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române va statuta asupra tuturor afacerilor spiritualedisciplinare şi judiciare curat bisericeşti, în conformitate cu sfintele canoane ale Sfintei Biserici Ortodoxe de Răsăritşi cu dispoziţiile legii de faţă.Art.14. — Sfântul Sinod se va aduna de două ori pe an, primăvara şi toamna, a doua zi după închiderea sesiunilor respective ale Consistorului Superior Bisericesc prevăzute la art. 2 din această lege, conform prescripţiilor canonului37 apostolic.Art. 16. — Regulamentele Sfântului Sinod şi ale Consistoriului superior bisericesc vor fi supuse prin ministrulcultelor, sancţionării regale spre a fi executorii, iar sentinţele, în materie de judecată religioasă, se vor executa de-adreptul de către Sfântul Sinod. Aceste sentinţe se vor executa numai pe cât timp pedepsele cuprinse într-însele vor fidisciplinare şi de un ordin curat religios.Art.17. — Mitropoliţii, Episcopii eparhioţi şi Arhiereii titulari, pentru abaterile bisericeşti, vor fi judecaţi de cătreSfântul Sinod; iar pentru delictele ordinare şi politice se vor judeca de către Inalta Curte de justiţie şi casaţie.Sfântul Sinod nu-i va putea judeca pentru abateri bisericeşti, în lipsă, decât după ce li se vor face chemările prescrise prin canonul 74 apostolic.CAPITOLUL IV  Despre Consistoriul superior bisericesc. Art.18.—  Consistoriul superior bisericesc va statuta asupra tuturor afacerilor disciplinare şi de administraţie eparhială ale Bisericii Ortodoxe în cuprinsul Statului Român. Consistoriul superior bisericesc se va mai ocupa cu chestiile privitoare la alcătuirea parohiilor; la schimbăriîn statutul clerului parohial; la programele de studii şi la regulamentul de ordine şi disciplină ale seminariilor cleri-cale, ale facultăţii de teologie şi ale internatului teologic; la programele învăţământului religios în celelalte şcoli; vaface propuneri pentru numirea personalului didactic la seminariile clericale şi la facultatea de teologie; va face propuneri pentru întreţinerea bisericilor, mănăstirilor şi a clerului şi pentru alcătuirea regulamentelor privitoare la buna funcţionare a bisericilor şi mănăstirilor. El va putea numi din sânul său un inspector al seminariilor clericale. Toate hotărîrile Consistoriului superior bisericesc prevăzute în acest aliniat, ca să devină executorii vor trebuisă fie aprobate de ministrul cultelor .Consistoriul superior bisericesc va putea lua hotărîri, în ce priveşte felul de construcţie si de zugrăvire a bisericilor noi şi a celor ce nu sunt declarate ca monumente istorice, precum şi la recompensarea clericilor merituoşi;va avea dreptul a judeca în instanţă de apel hotărîrile consistoriilor eparhiale privitoare la caterisirea preoţilor şi adiaconilor; a lua schima monahală; a regula cântările bisericeşti; a determina portul clerului, seminariştilor şistudenţilor în teologie; a cerceta cărţile didactice pentru învăţământul religiei în şcoli; a lua măsuri şi a priveghiaimprimarea, cercetarea şi îndreptarea cărţilor bisericeşti de ritual.La rezolvarea chestiunilor menţionate în alin. III nu vor lua parte membrii Sfântului Sinod. Hotârîrile ce sevor lua, cu privire la aceste chestiuni, nu vor avea tărie decât după ce vor fi ratificate de Sfântul Sinod.Art. 19. — Consistoriul superior bisericesc se compune:a) Din toţi membrii Sfântului Sinod al St. Biserici Autocefale Ortodoxe Române; b) Din un cleric hirotonit, profesor definitiv al facultăţii de teologie, ales de către profesorii definitivi ai acesteifacultăţi cu majoritate de voturi exprimate;c) Din un cleric hirotonit, profesor definitiv de seminar, clerical al Statului, ales de către profesorii definitivi aiseminariilor clericale ale Statului cu majoritate de voturi exprimate;d) Din doi stareti.de mănăstiri sau schituri de călugări, ieromonahi, aleşi în modul următor:Stareţii tuturor mânăstirilor şi schiturilor din eparhia fiecărei Mitropolii şi din eparhiile Episcopiilor ei sufragante,întruniţi la reşedinţa Mitropoliei respective, vor alege pe patru dintre ei cu majoritate de voturi. Lista celor aleşi se va prezenta ministerului cultelor de către Mitropolitul respectiv, cu observaţiunile sale dacă aleşii întrunesc condiţiunilelegii de faţă, iar ministru cultelor va alege dintr-însa pe unul, care va fi confirmat ca membru al Consistoriuluisuperior bisericesc;e) Din 17 clerici, preoţi sau diaconi, dintre care câte, trei din fiecare din eparhiile celor două Mitropolii şi aEpiscopiei de Râmnic; câte doi din fiecare din eparhiile Episcopiilor de Roman, de Huşi şi şi a Dunărei-de-Jos, şicâte unul din fiecare din eparhiile Episcopiilor de Buzău. şi de Argeş.Preoţii şi diaconii fiecărui judeţ din eparhie, întruniţi în colegiu la reşedinţa judeţului, vor alege doi dintr-înşii.Lista aleşilor din judeţele unei eparhii se va prezenta, ministrului cultelor de către chiriarhul respectiv, cuobservaţiunile sale dacă aleşii întrunesc condiţiunile legii de faţă, iar ministrul cultelor va alege dintr-însa numărul de2  Anexa 2. Legea Sinodală 1909 membri fixat mai sus pentru eparhia respectivă şi carevor fi confirmaţi ca mernbri ai Consistoriului superior  bisericesc. Nu vor putea fi alegători sau aleşi decât preoţii şi diaconii care vor avea vârsta de 30 ani împliniţi, un stagiude 5 ani de la hirotonie şi care nu vor fi suferit vreuna din condamnaţiunile prevăzute de art. 15 din legea cleruluimirean şi seminariilor.Modul formării listelor colegiului, al convocării lui, al efectuării alegerii, precum şi al rezolvării definitive atuturor contestaţiunilor privitoare la liste sau alegere, se va determina printr-un regulament elaborat de ministrulcultelor în înţelegere cu chiriarhii şi întărit prin decret regal.Membrii prevăzuţi la alin. a, b, c, d şi e vor fi aleşi pe câte şase ani şi confirmaţi prin decret regal. Prinexcepţie, zece din cei douăzeci şi unul aleşi în prima serie, şi, care se vor hotărî prin tragere la sorţi, vor funcţiona nu-mai trei ani.Art. 20. — Membrii aleşi ai Consistoriului superior bisericesc, în timpul cât vor funcţiona în această calitate, nu vor  putea fi judecaţi şi pedepsiţi pentru abaterile lor bisericesti decât de Consistoriul superior în întregime.Procedura acestei judecăţi va fi aceeaşi ca şi cea prevăzută pentru judecăţile bisericeşti înainteaconsistoriilor eparhiale.Foştii membri ai Consistoriului superior bisericesc care vor fi judecaţi de consistoriile eparhiale, vor aveadreptul de apel la Consistoriul superior bisericesc contra sentinţelor pronunţate de acele consistorii eparhiale. Art. 21. — Consistoriul superior bisericesc, în urma intervenirii ministrului cultelor, se va pronunţa şi închestiiie de administraţie eparhială şi hotărârile sale vor deveni executorii după ce vor fi ratificate de Sf.Sinod, dacă sunt de natură curat spirituală, sau a aprobării consiliului de miniştri, dacă sunt de orice altănatură. Art. 22. — Consistoriul superior bisericesc se va aduna de două ori pe an, primăvara şi toamna.Art 23. — Art. 12, 13 şi 16 din această lege se aplică şi Consistoriului superior bisericesc. CAPITOLUL V  Despre Eparhii  Art. 24. — Arhiepiscopii eparhioţi ai României poarta următoarele titluri:Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Exarh al plaiurilor şi Primat al României, cu reşedinţa în Bucureşti.Arhiepiscop şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei şi Exarh al plaiurilor, cu reşedinţa în Iaşi.Rangul de precădere între dânşii este al Primatului României.Art. 25. — Episcopii eparhioţi în România vor avea în ierarhia bisericească titlurile şi rangurile următoare Episcop alRâmnicului şi Noului-Severin, cu reşedinţa în Râmnic; Episcop al Romanului, cu reşedinţa în Roman; Episcop alBuzăului, cu reşedinţa în Buzău; Episcop al Huşilor, cu reşedinţa în Huşi; Episcop al Argeşului cu reşedinţa înCurtea-de-Argeş; Episcop al Dunărei-de-Jos, cu reşedinţa în Galaţi.De Mitropolia Ungro-Vlahiei depind: Episcopia de Râmnic; Episcopia de Buzău; Episcopia de Argeş; De Mitropolia Moldovei şi Sucevei depind: Episcopia de Roman, Episcopia de Huşi, Episcopia Dunărei-de-Jos.Art. 26,—La caz de trebuinţă, întinderea eparhiilor se va fixa de către Sf. Sinod în înţelegere cu guvernul, bineînţelegându-se cu aprobarea Corpurilor legiuitoare.Art. 27.—Fiecare Mitropolit sau Episcop poate publica scrisori pastorale sau enciclice în eparhia sa, privitoare însănumai la religiune şi bunele moravuri, fără să se atingă nicidecum de legile civile şi politice.Art. 28.—Fiecare eparhie are un consistoriu permanent pentru administrarea şi judecarea afacerilor clerului curat bisericeşti. El trebuie să fie compus din cel puţin trei membri, numiţi de Episcop dintre preoţii eparhiei sale înînţelegere cu ministrul cultelor.Art. 29. — Deciziunile consistoriilor nu vor putea fi executorii decât după aprobarea Mitropoliţilor sau Episcopilor eparhioţi.Art. 30. — Deciziunile consistoriilor, aprobate de către Mitropoliţi sau Episcopi, pot fi apelate la Sf. Sinod, încazurile anume prevăzute de canoanele ecumenice, după formele şi în termenul ce se va hotărî de Sf. Sinod printr-unanume regulament.Art. 31.—Protoereii şi proestoşii se vor numi în funcţiunile lor şi se vor destitui numai de către Mitropoliţii sauEpiscopii eparhioţi, în înţelegere cu ministrul cultelor.Art. 32.—Fiecare Mitropolit şi Episcop va avea câte un Arhiereu locotenent. Aceştia se vor alege de către Sinod înînţelegere cu guvernul. Titlurile acestor Arhierei (Χορεπισκοπος) vor fi:1. La Mitropolia din Bucureşti, Ploeşti; la Râmnicu-Vâlcea, Craiova; la Buzău, Râmnicu-Sărat; la Argeş, Piteşti.2. La Mitropolia din Iaşi, Botoşani; la Episcopia de Roman, Bacău; la Episcopia de Huşi, Bârlad; la EpiscopiaDunărei-de-Jos, Constanţa.Fiecare Arhiereu locotenent va fi dator, sub pedeapsă de a fi considerat ca retras din această. demnitate, să locuiascăla reşedinţa Mitropoliei sau Episcopiei respective. Ei vor primi o leafă lunară de 300 lei şi vor îndeplini serviciul deVicari sau Arhimandriţi de scaun.Art. 33.—Chinoviile de călugări şi călugăriţe atârnă numai de puterea chiriarhului, în ceea ce priveşte disciplina3  Anexa 2. Legea Sinodală 1909 eclesiastică şi datoriile lor spirituale, fără nici un amestec al puterii laice.Art. 34.—Orice dispoziţiuni contrarii acestei legi sunt şi rămân abrogate.4
Related Search
Similar documents
View more
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x