Episcopul Gherasim Safirin. Legea Consistoriului din anul 1909.

Please download to get full document.

View again

All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
 0
 
  Description:
Share
Transcript
  UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACUTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ  PATRIARH JUSTINIAN MARINA L U C R A R E D E L I C E N Ţ Ă Episcopul Gherasim Safirin. Legea Consistoriului dinanul 1909. Student: NEICU MIHNEA , Secţia: Teologie pastorală f.f.Profesor coordonator: Pr. Lect. Dr. SPĂTĂRELU MIHAI  -2003- I. VIAŢA ŞI ACTIVITATEA EPISCOPULUI GHERASIM SAFFIRIN Viitor vlădică al Romanului, s-a născut din părinţi români binecredincioşi – Dinu şi DinaZmeu, în satul Izvorelu, judeţul Mehedinţi în anul 1849, luna octombrie. A fost botezat în ziua de6 noiembrie a aceluiaşi an primind numele de Gheorghe. Orfan de mamă de la vîrsta de 3 ani, afost înfiiat de la tatăl său de logofătul Florea Zamfirescu, boier craiovean ce l-a avut în grijă pînăla moartea sa, lucru petrecut pe cînd copilul era în vîrstă de 8 ani. Rămas moştenitor al unei averimodeste, tînărul a fost dat prin testament spre îngrijire, creştere şi instruire unui epitrop 1 .„Clasele primare şi liceul le-a terminat la Craiova. În luna mai 1870 obţine Bacalaureatulîn Litere şi Ştiinţe la Colegiul din Craiova 2 . În urma concursului ţinut la Craiova în septembrie1870 a obţinut catedra de limbă franceză de la gimnaziul real din Tîrgu-Jiu. Odată cu aceasta i s-aîncredinţat şi direcţia şcolii. Dispoziţia sa sufletească era însă cu totul pentru Biserică. Un ceascuns îl împingea neîncetat ca să cunoască viaţa călugărească pentru ca să i se poată devota maiîn urmă cu totul serviciului Bisericii. De aceea domnul Gheorghe Saffirin părăseşte Tg-Jiu înnoiembrie 1870 şi porneşte spre Sfîntul Munte, patria vieţii monastice. Timp de 6 luni a petrecutaici în studiu, în meditaţiune şi ascultare. Influenţa mediului din Sfîntul Munte a fost hotărîtoare pentru viaţa ulterioară a domnului Safirin! În septembrie 1871 reîntorcîndu-se în ţară şi-a reluatcatedra şi direcţia la gimnaziul din Tg-Jiu. Şcoala aceasta se transformase însă în Şcoală Normalăde învăţători şi acum i se încredinţează catedra de limbă română, de istorie şi geografie cum şidirecţia. Conduce această şcoală cu un deosebit zel şi pricepere pînă în decembrie 1873 cînd îşidă demisia spre a se călugări. S-a călugărit în ziua Naşterii Domnului 1873 în Sfînta MănăstireTismana de către răposatul arhimandrit Dionisie Albeşteanu” 3 , primind numele de Gherasim.1    M. O.  nr. 108/1911, p. 5260-5261 2  Părintele Saffirin se numea Zamfirescu Gheorghe (după numele tatălui adoptiv). În liceu a fost înscris cu numele Sanfirescu. În vremea aceea directorul (Fontanini) îşi făcea o plăcere din latinizarea numelor şcolarilor. Astfel, G. Zamfirescu s-a pomenit G. Saffirinu. (vezi Nota1, Rev. B.O.R., an XXIII 1899-1900 (nr. 3) p. 314.) 3  P. GÂRBOVICEANU, în  B.O.R ., Cronica bisericească , anul XXIII, 1899-1900 (nr.3) p. 314-316 2  Atipic pentru regulamentul monahal al lui Cuza, încă în vigoare la acea dată, ce nuadmitea decît absolvenţi de Seminar ori oameni foarte înaintaţi în vîrstă sau suferind deinfirmităţi, tînărul de 24 de ani recurge la o stratagemă reuşită: obţine un certificat medical cumcă suferă de nervi şi este teoman 4 .  Nu cunoaştem cine i-a fost duhovnic în acest timp, dar grabnica lui primire în cinulmonahicesc ne face să presupunem ca se afla într-o strînsă legătura cu lavra Tismana şi că încădin lume ducea o viaţă creştină înaltă.Şederea sa la Tismana a fost de scurtă durată, căci „în ziua de Bobotează 1874 a fosthirotonit diacon pe numele Sfintei Episcopii a Rîmnicului - Noului Severin, iar în ziua de 6decembrie 1875 a fost onorat şi cu gradul de arhidiacon” 5  de către episcopul Athanasie Stoenescu(1873-1880).„În 1875 se duce la Paris pentru studii cu învoirea episcopului eparhiot. Acolo, neavînddestule mijloace pentru viaţa de toate zilele, trăia dînd lecţii particulare, predînd la Institutul M-me Dubarall unde avea 15 fete românce. Slujea şi la Capelă, pentru a contribui la frumuseţeaserviciului divin.” 6 „În septembrie 1875 a fost numit profesor suplinitor la catedra de morală, liturgică şi pastorală de la Seminarul Sfîntul Nicolae din Râmnicu-Vîlcii, pe care catedră în iulie 1876 aocupat-o prin concurs. Din februarie 1878 pînă în iulie 1885 a fost şi director al acelui Seminar.În ziua de Paşti a anului 1878 a fost hirotonisit preot, iar în acelaşi an, în ziua de IzvorulTămăduirii a fost hirotesit protosinghel tot de către episcopul Athanasie. La 6 decembrie 1888 afost ridicat la rangul de arhimandrit stavrofor, iar în ianuarie 1889 a fost numit arhimandrit descaun de către episcopul Ghenadie Enăceanu al Rîmnicului (1885-1889).” 7 I.1. Activitatea părintelui Gherasim ca profesor şi director al Seminarului din Vîlcea „Pe atunci Seminarul era populat cu 700 pînă la 800 de elevi, pradă celei mai marineorînduieli din cauza incapacităţii şi lăcomiei unora dintre profesorii de acolo, care aveau pensionate în care cu bani grei se adăposteau tinerii seminarişti externi, care, cei mai mulţi erautrecuţi din clasă în clasă prin acordarea de note de complezenţă de la profesor la profesor, căroradirectorul de atunci al Seminarului le ţinea la dispoziţie o matricolă şcolară care, după ce sefăurea potrivit intereselor cu pensionate se transcria pe curat.4  Vezi  Anexa nr. 3 p. 86  5  P. GÂRBOVICEANU  art. cit.  p. 316 6  Arh. VENIAMIN POCITAN,  B.O.R., Cu o introducere asupra relaţiilor franco-române , 1940, nota 1, p. 143 7   Op. cit   nota 5 3  În astfel de situaţiune morală a seminarului, intervine pentru destituirea directorului, carese şi face, în urma anchetei ce o rînduise, iar părintele Gherasim Saffirin este numit director alacelui Seminar în anul 1878.” 8 Ca director se opune stării de corupţie materială, dar mai ales veghează ca sufletelecopiilor să nu fie stricate de neghinele îndoielii şi necredinţei semănate de chiar unii dintredascăli atinşi de boala nihilismului şi a materialismului evoluţionist. 9 „Cu mînă de fier a pus ordine în Seminar, introducînd disciplina, desfiinţînd toate pensionatele de pe la profesori şi reducînd numărul elevilor la atîţia cîţi puteau fi bine instruiţi şide aproape priveghiaţi, ca să poată deveni buni preoţi şi buni conducători de familie; în acelaşitimp dă şi localului Seminarului, prin lucruri noi, pe cît a fost cu putinţă un aer de şcoală pentrucare şi-a jertfit din propria sa pungă, cheltuind peste 5000 de lei, precum însuşi ne spune într-o broşură ce s-a publicat în 1885.” 10 A trimis la Facultatea din Bucureşti o serie de tineri pe care i-a susţinut atît duhovniceştecît şi material. 11  Între aceştia se numără viitorii profesori universitari: I. Cornoiu, C. Chiricescu şiP. Gârboviceanu. 12 „Dar toate acestea au făcut ca unii din profesorii lacomi şi hrăpăreţi să pornească în contra părintelui Saffirin o campanie de distrugere, mergînd pînă acolo, că au voit să-i însceneze fel defel de mizerii, şi au izbutit.” 13  În iulie 1885 este înlocuit din funcţia de director al seminarului, înurma unor intrigi şi înscenări puse în faptă de unii dintre profesorii corupţi. Adresează atunciministrului de culte o broşură în care caută să lămurească starea de lucruri 14  punîndu-se de bunăvoie la dispoziţia oricărei anchete.Rămîne profesor la seminar pînă în anul 1890 cînd, la peste 40 de ani, pleacă la Atena pentru a-şi completa studiile teologice. A stat în Grecia 4 ani înapoindu-se în ţară în iunie 1894 cutitlul de licenţiat în teologie.8  C. CERNĂIANU,  Biserica din Regat 1908-1918, Bucureşti, 1920, p. 131 9  Vezi  Anexa nr.3  p.79 10  C. CERNĂIANU, op. cit.  p.131 11  P. GÂRBOVICEANU, op.cit.  p.314-316 12 C. CHIRICESCU (21 ian.1863-9 ian. 1929): profesor la catedra de Patrologie şi Istoria Dogmelor de la Facultateade Teologie din Bucureşti (1894-1928); decan al facultăţii (1900-1910; 1919-1923 ) I. CORNOIU (15 sept. 1861-13 iun. 1913): profesor la catedra de Exegeză şi Introducere în N.T. la Bucureşti (1885-1913), apud Pr. prof. univ. dr. M. PĂCURARIU,  Dicţionarul Teologilor Români , ed. Eciclopedică, Bucureşti, 2002. 13  C. C. CERNĂIANU, op. cit.  p.132 14  Vezi  Anexa nr.3 4
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x