Determinarea refractiei oculare

Please download to get full document.

View again

All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Share
Transcript
  Determinarea refractiei oculare Refractia oculara reprezinta ansamblul deviatiilor razelor de lumina la trecerea lor prin mediile transparente refringente ale ochiului. Ochiul reprezinta un sistem dioptric convergent, centrat, care asigura formarea pe retina a imaginii obiectelor situate la infinit si este format din:- cornee- umor apos- cristalin- vitrosRefringenta umorului apos si a vitrosului sunt neglijabile astfel incat se poate considera dioptrul ocular constituit din: - cornee cu o valoare dioptrica medie de +42- cristalin cu o putere dioptrica medie de +2! cu posibilitatea de modificare a convergentei in cursul acomodatiei#$aloarea dioptrica totala a ochiului este de %! +&- '. (a orice sistem optic convergent, dioptrul ocular va forma pe retina imaginea reala, inversata si mai mica decat obiectul. )n functie de pozitia focarului razelor luminoase paralele venite de la infinit, dupa ce au fost refractate de dioptrul ocular pe ochiul in stare de repaus acomodativ#, ochiul poate fi:- emetrop: focar situat pe retina- miop: focar situat inaintea retinei- hipermetrop: focar situat in spatele retinei*ormarea imaginii pe retina depinde de trei factori:- lungimea ochiului in medie de 24mm#- puterea de refractie a dioptrului ocular %! +&- '#- indicele de refractie a mediilor transparente  ,''#Ochiul care formeaza imaginea obiectelor situate la infinit, inaintea sau inapoia retinei, este numit ametrop. metropiile viciile de refractie# pot fi:- sferice focale sau stigmice# cand razele luminoase se intalnesc intr-un punct refractia dioptrului ocular este aceeasi pentru toate meridianele#- asferice afocale sau astigmice# cand razele luminoase se unesc in linii focale refractia dioptrului ocular nu este aceeasi pentru toate meridianele#/aminarea refractiei oculare aprecierea calitatii dioptrului ocular# se face prin:- metode subiective- metode obiective Determinarea subiectiva a refractiei (metoda Donders) /aminarea incepe prin determinarea acuitatii vizuale monoculare de la distanta de 0 metri. 1entru a diferentia scaderea acuitatii vizuale prin vicii de refractie de o afectiune oculara organica se plaseaza in fata ochiului e/aminat un punct stenopeic ecran opac cu un orificiu central cu diametrulde mm#. )n cazul unui viciu de refractie acuitatea vizuala se va imbunatati datorita reducerii  fasciculului luminos si suprimarea aberatiei cromatice si desfericitatea dioptrului. )n cazul unor afectiuni oculare organice, acuitatea vizuala se va reduce din cauza diminuarii cantitatii de lumina ce patrunde in ochi. /aminarea pacientului poate releva una din urmatoarele situatii:.1acientul are $ citeste corect testele de pe ultimul rand al optotipului#.)n aceasta situatie, ochiul e/aminat poate fi emetrop sau hipermetrop mic compensat prin acomodatie. 1entru a stabili in care din aceste situatii se gaseste ochiul e/aminat se plaseaza in fata lui o lentila convergenta de +!,0! sferica. aca ochiul este emetrop, vederea se va tulbura pentru ca lentila conve/a il transforma in miop de -!,0!. aca ochiul este hipermetrop, acomodatia se va rela/a cu !,0! iar vederea va fi clara. )n aceasta situatie, pentru a constata gradul hipermetropiei se pun in fata ochiului lentile sferice convergente cu putere dioptrica progresiv crescanda, cu +!,0!, pana la cea mai puternica lentila conve/a cu care pacientul are $, aceasta lentila e/prima valoarea hipermetropiei manifeste.a persoanele tinere cu hipermetropie, metoda subiectiva este apro/imativa pentru ca nu poate determina valoarea hipermetropiei latente compensata prin acomodatie. 2.1acientul are $3)n acest caz, ochiul e/aminat poate fi:- miop- hipermetrop mic la o persoana care nu mai poate acomoda- hipermetrop mare la o persoana tanara a carei putere de acomodatie este depasitae va plasa inaintea ochiului o lentila sferica convergenta de +,! si apoi una sferica divergenta de -,!. aca ochiul este hipermetrop pacientul va vedea mai bine cu lentila convergenta iar daca este miop, va vedea mai bine cu cea divergenta.upa stabilirea felului ametropiei se pun lentile de putere crescanda cu !,0! pentru a afla gradul ametropiei. )n cazul miopiei corectia se va face cu cea mai slaba lentila concava care asigura $. 1rescrierea unei lentile mai puternice va realiza o supracorectie iar ochiul miop va fi intr-o stare de hipermetropie provocata cu $ buna in continuare, gratie unui efort acomodativ involuntar. )n caz de hipermetropie corectia se va face cu cea mai puternica lentila conve/a care asigura $ iar valoarea lentilei reprezinta apro/imativ gradul de hipermetropie al ochiului. '.1acientul are $3 si confunda literele  este confundat cu O sau (5 R cu 6 sau ,  cu *, etc# iar $ nu se imbunatateste cu lentile sferice.)n aceasta situatie suspectam un astigmatism iar pentru determinarea lui se folosesc teste specifice ca:- cadranul orar 7reen- testul *an and 6lac8a# cadranul orar 7reen va fi asezat la 0m de pacient. aca refringenta pacientului este egala in toate meridianele, el le va vedea pe toate la fel de clare. aca refringenta oculara este diferita, unele meridiane vor fi vazute clare iar altele flu. 9eridianul vazut clar este perpendicular pe meridianul emetrop si indica meridianul astigmat. )n acest caz se plaseaza in fata ochiului o fanta stenopeica disc metalic cu o fanta liniara# orientata pe directia meridianului astigmat.  e vor aseza apoi in fata fantei lentile conve/e sau concave de putere crescanda pana cand toate meridianele vor fi vazute la fel de clar. entila care produce aceasta egalizare a claritatii meridianelor ne da gradul astigmatismului. eterminarea gradului astigmatismului se poate face dupa ce am aflat a/ul meridianului astigmat# si cu lentile cilindrice.entilele cilindrice se vor aseza in fata ochiului, perpendicular pe meridianul astigmat, iar gradul astigmatismului va fi dat de cea mai puternica lentila cilindrica conve/a sau cea mai slaba lentila cilindrica concava care dau vederea cea mai buna.b# testul *an and 6lac8 este format dintr-un cerc cu linii radiale, spatiate la ! grade, in interiorul caruia sunt plasate doua grupuri de linii paralele, echidistante liniile unui grup fiind perpendiculare pe liniile celuilalt grup# si un grup de linii in $ cu varful indreptat spre liniile radiare ale evantaiului. 7rupurile de linii se rotesc impreuna in interiorul evantaiului. Rotirea se va face pana cand liniile in $ vor fi vazute la fel de clar pe ambele brate ale $-ului. )n acest moment varful $-ului va indica a/ul astigmat iar liniile celorlalte doua grupuri indica meridianele principale ale ochiului.1uterea lentilei cilindrice corectoare se determina prin egalizarea claritatii liniilor din grupurile cu linii paralele. Determinarea obiectiva a refractiei 9etode obiective de determinare a refractiei sunt:- s8iascopia- oftalmoscopia- refractometria- cheratometria oftalmometria#- autorefractometria computerizata Skiascopia  ste o metoda usor de utilizat. a consta in determinarea punctului remotum al ochiului e/aminat siprin aceasta a refractiei oculare prin e/amenul umbrei in campul pupilar. 1rincipiul metodei: proiectia unui fascicul de lumina in pupila ochiului e/aminat realizeaza o coloratie rosie a pupilei. aca se roteste oglinda in jurul a/ului vertical sau orizontal in pupila e/aminata va aparea o umbra care se deplaseaza in acelasi sens sau in sens opus miscarii de rotatie aoglinzii in functie de starea de refractie a ochiului e/aminat. ehnica de e/aminare:/amenul se face in camera obscura si necesita urmatorul instrumentar: - oglinda plana de s8iascopie prevazuta cu un orificiu central de 'mm# sau s8iascopul- sursa de lumina: se aseaza inapoia ochiului e/aminat la acelasi nivel cu acesta si la un unghi de 40 de grade fata de a/ul ochiului- rigla de s8iascopie continand lentile convergente sau divergente cu putere dioptrica crescanda  /amenul s8iascopic se face dupa dilatarea pupilei pentru suprimarea acomodatiei. 1aralizia acomodatiei este obligatorie la copii si se face cu solutie de atropina ; administrata la ambii ochi cate o picatura pe zi timp de '-4 zile. a adult suprimarea acomodatiei se poate obtine si cu midriatice cu actiune de scurta durata administrate de '-4 ori la interval de 0 minute homatropina,m<driaticum, c<clogil, etc#./aminatorul si e/aminatul stau fata in fata la distanta de m. 1acientul este rugat sa priveasca in departare pentru rela/area acomodatiei. /aminatorul va proiecta un fascicul luminos in ochiul e/aminat cu ajutorul oglinzii sau al s8iascopului, moment in care pupila ochiului e/aminat apare colorata in rosu. e vor imprima oglinzii miscari de rotire pe verticala si orizontala, moment in care in pupila e/aminata apare o umbra care se deplaseaza fie in acelasi sens cu miscarea oglinzii umbradirecta#, fie in sens invers umbra indirecta#. e pot intalni ' situatii:- umbra directa, ceea ce inseamna ca punctum remotum este la peste m de ochiul e/aminat. Ochiule/aminat in acest caz poate fi emetrop, hipermetrop, miop 3 - umbra indirecta indica situarea punctului remotum intre ochiul e/aminat si e/aminator, deci la subm de ochiul e/aminat. Ochiul e/aminat este miop =- punctul mort  absenta umbrei in campul pupilar pupila apare fie rosie fie complet umbrita#. emnifica situarea punctului remotum la m de ochiul e/aminat, ochiul fiind miop de )n cazul umbrei directe se pun in fata ochiului e/aminat lentile convergente de putere crescanda cu !,0. entila convergenta care produce fenomenul punctului mort sau inverseaza miscarea umbrei#supracorecteaza hipermetropia cu o dioptrie deci valoarea hipermetropiei ochiului va fi cu o dioptriemai mica decat aceasta lentila. /emplu: punct mort cu +45 rezulta ca refractia ochiului va fi +4  >   +')n cazul umbrei indirecte se pun in fata ochiului lentile concave de putere crescanda cu !,0. entila concava cu care se obtine punctul mort lasa necorectata o miopie de o dioptrie, deci, pentru obtinerea valorii refractiei ochiului e/aminat se va aduna algebric -. /emplu: punct mort cu -2,!5 refractia ochiului va fi -2.! + -,!#  -',!aca punctul mort se obtine cu +,! ochiul e/aminat este emetrop. Refractia  +,! > ,!  !8iascopia se face in meridianul orizontal si vertical. /istenta unor diferente in refractiile celor doua meridiane  astigmatism.2. Oftalmoscopia este o metoda ce permite o detrminare apr/imativa a refractiei ochiului e/aminat./amenul se face in camera obscura ,cu pupilele dilatate. e vor potrivi lentilele oftalmoscopului astfel incat sa se obtina o imagine clara al funduui de ochi *O# . entila care asigura cea mai cara imagine indica valoare refractiei ochiului e/aminat. aca e/aminatorul este emetrop *O al pacientului emetrop va fi vazut cu ! dioptrii. aca pacientul este ametrop ,valoarea ametropiei va fi data de cea mai puternica lentila convergenta in cazul hipermetropiei sau de c cea mai slaba lentila concava in cazul miopiei care asigura o imagine calara a *O.aca e/aminatorul este ametrop , la aprecierea refractiei pacientului se va tin cont de valoarea ametropiei e/aminatorului valoare care se va aduna sau se va scade din valoarea lebtilei oftalmoscopului dupa cum ametropia este de acelasi sens sau de sens opus cu ametropia persoanei
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks