tema 4 -Ideologie si natiuni.doc

Please download to get full document.

View again

All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
 0
 
  Ideologie si natiuni :Andre Malraux ~ ,,Conditia umana “ Malraux înfăţişează zbaterea unui grup de militanţi în China, între cele două războaie mondiale, hotărîţi să spargă cercul resemnării şi al pasivităţii, riscînd o înfruntare cu un regim barbar, avînd presentimentul eşecului lor şi al morţii. Pentru Kyo, junele personaj, suprainstruit, trecut prin Confucius şi mistica orientală, fascinant prin consecvenţă în cugetare şi prin lipsă de şovăială în acţiune, amorul e şi un derivat al l
Share
Transcript
  Ideologie si natiuni :Andre Malraux ~ ,,Conditia umana “   Malraux înfăţişează zbaterea unui grup de militanţi în China, între cele două războaiemondiale, hotărîţi să spargă cercul resemnării şi al pasivităţii, riscînd o înfruntare cu un regim barbar, avînd presentimentul eşecului lor şi al morţii. Pentru !o, unele persona , suprainstruit, trecut prin Confucius şi mistica orientală, fascinant prin consecvenţă în cugetare şi prin lipsă de şovăială în acţiune, amorul e şi un derivat al luptei pentru ustiţie socială. Ca să poată fi eficient pe baricadă, el s#a căznit să se restructureze interior, să asigure un alt loc ierarhic şi educaţiei sale sentimentale. $emeia e un aliat, un partener egal, liber, care solicită un spaţiu de mişcare neîngrădit. %imic nu poate fi obţinut fără consimţămînt, fără deliberare în comun. Cum pasiunea se cuvine scutită de ambiţia  posesiunii exclusive, pretenţia de fidelitate devine o restricţie, o reminiscenţă a unui dreptanacronic de proprietate. &tît de dotatul !o repudiază convenţiile şi conservatorismul, e călăuzit de o moralitate severă. 'l nu pricepe totuşi, în ciuda lucidităţii, că e prizonierul unei scheme moarte, pe care în cele din urmă n#o poate aplica. Proba de foc a afectului îi va semnala acest impas. 'l însuşi a îndemnat#o pe Ma!, infirmiera pe care o iubeşte, să nu#i fie neapărat credincioasă. 'ra o permisiune abstractă, va înţelege mai tîrziu că e o hibridă concluzie extrasă din doctrină. Pornim de la ceea ce !o o sfătuise, luînd în serios asigurarea lui că ea e slobodă în comportare şi mai ales că el, bărbatul, a încetat să considere patima un sclava , Ma! va face ce i s#a spus. (eacţia lui va fi buimăcitoare. )a auzul trădării ei, el, omul presupus descătuşat, va tresări spasmodic. &re încă putere să mimeze indiferenţa, să înăbuşe geamătul, femeia îi ghiceşte însă tulburarea. $iind tocmai culcat în pat, !o simte brusc că e bolnav, nu poate crede că suferă real, atît de cîineşte. Ceea ce fortificase prin exerciţii ale minţii şi inimii, blinda ul teoriei, se arăta, la o primă clătinare, nespus de şubred. & fost uluit de confesiunea ei, şi pentru că n#o prevăzuse în liniştea pe care o gusta cînd scăpa de încordarea pregătirilor pentru revoluţie, cu ameninţările ce#l crispau, linişte izvorîtă din siguranţa că nimic nu se poate întîmpla în acel sector intim. *nainte ca ea să vorbească şi să#l prăbuşească în prăpastie, o contemplase îndelung, amînînd bucuria de a o mîngîia. +ereta ei era aruncată pe pat,  părul flutura vîlvoi, fruntea largă avea ceva masculin, cînd se apuca să povestească, parcă  se feminiza.  scruta ca pe un obiect care satisfăcea o aspiraţie spre frumos, deşi graţia einu corespundea criteriilor la modă. !o observa senzualitatea buzelor, transparenţa ochilor mari, cu orbitele prelungite, bucla nărăvaşă care atîrna în aer. -oise s#o dezmierde, poreclind#o mica mea războinică, era alintarea cu care thello, în faza antecriză, încă relaxat, senin, nebănuind o derobare a /esdemonei, o răsplătea pentru simpla ei vecinătate. Ce coincidenţă, căci în acea clipă Ma! îi va relata păţania ei, grea în consecinţe tocmai pe versantul geloziei. Ca să#i amortizeze suferinţa, femeia alege subiecte banale de conversaţie, îi zugrăveşte arborele din faţa ferestrei, care se strînge în sine. !o continuă să zacă între perne, cu ochii închişi. +ărbatul se întreba cine îi dă dreptul de a fi furios, ce doleanţe putea emite cînd el se fălise tot timpul cu deviza libertăţii asumate. 'ra tristă meseria lui de a înţelege cînd nu putea ustifica legitimitatea sentimentului de nedreptate, care îl paraliza dintr#odată. 'senţialul, ceea ce îl tulbura pînă la angoasă, se condensa în circumstanţa că era totodată separat de ea nu din pricina urii # cu toate că era şi ură în el #, nu din gelozie 0sauera tocmai gelozia factorul de dezechilibru123 era copleşit de un simţămînt fără nume, tot atît de distrugător ca timpul sau moartea3 el n#o putea regăsi. Cînd deschise ochii îi zări trupul sportiv, ea era femeia care l#a trădat, dar şi cea care i#a îndurat capriciile, slăbiciunile, iritările, au vegheat împreună amicii decedaţi. %umai o înlănţuire oarbă, carnală, ar mai putea opri rostogolirea sa. 4e lovise de un zid, enigma muţeniei, a orbirii, a nebuniei. 5i ea era o femeie, nu făcea  parte din speţa lui, a bărbaţilor. 'ra altceva. %u putea decît să conchidă că ea îi scăpa, aparţinea unui alt resort al naturii. 4#o atingă, s#o îmbrăţişeze, s#o reţină în braţele sale, deunde îşi aroga dreptul la proprietate, pe care altă dată îl blestemase1 'ra dezamăgit  profund de el însuşi, biologicul din alcătuirea sa cîştiga cursa, instinctul îl confisca, nu altfel ca pe alţii. Poate era un resort mai mult decît concretul dorinţei, care îl ţinea lîngă ea, evadarea lor împreună din singurătate, o comunicare neegoistă între doi semeni care vor să depăşească umilinţa animalicului. $usese neîndoielnic naiv că mizase pe o metamorfoză totală a psihicului propriu, descotorosit de superstiţii. Ce constata1 6n eşec stupefiant, nu anticipase cît de dependente în continuare de tradiţiile sădite în el, de ceea ce e carne şi sînge. /etestase morala ipocriziei convins că s#a smuls din captivitate. Probabil că felul său de a înlătura   prescripţiile trecutului era doar o suspendare în vid, zadarnic crezuse că a sfărîmat lanţurile, ele erau în parte şi naturale, fireşti. %u trebuia să lupte în acest mod împotriva lor. $emeia a sesizat cu întîrziere că interpretase greşit toleranţa lui. Mica escapadă pe care şi#o îngăduise nu fusese urmarea unui calcul, nu simţise nici o nemulţumire în traiul cu !o, tot ce năzuise era împlinit. Pur şi simplu nu rezistase unei chemări, ruga unui  pacient, pentru care nu avea nici o atracţie. /edusese însă, cît de important era pentru acesta, în starea sa de deznăde de, consimţămîntul ei. /in compătimire îi oferise acest cadou, cu certitudinea că pentru !o chestiunea nu avea însemnătate. /e aceea i#o şi relatase. *n contact cu devastarea pe care o provocase, o apucase disperarea. %u ştia dacă mai putea repara neghiobia comisă. /ibuia chinul iubitului sub masca pe care şi#o pusese,voia de aceea să se poarte extrem de tandru cu el, numai că bărbatul nu mai putea suportaapropierea dintre ei, el care altă dată îi cerşise parcă să nu plece şi se înviora lîngă ea, izbăvit de mohoreala adusă din celelalte activităţi. Prezentînd scena excelent compusă de Malraux am insistat asupra contradicţiei în conduita lui !o. /ogma subordonării iubirii s#a năruit cea dintîi, el prevedea o zdruncinare în curînd şi a altor fortăreţe din sistemul său de supravieţuire. 'ra oricum abătut fiindcă decizia cu care se sacrifica în folosul cauzei pe planul politic nu era dea uns, pentru a da randament lipseau împre urările favorabile şi un raport de forţe  propice. 7răia cu presentimentul eşuării, inamicul era cu mult mai tare şi ca număr decît micul lor nucleu. Pentru investiţia de temeritate în acţiunea de combatant nu admitea dubii, demersul anga ării era lipsit de fisuri 0singura ezitare se menţinea la nivelul tacticii celei mai eficace pe care urma s#o adopte întregul grup2. Mai puţin desluşită se vădea educaţia sentimentală, îşi dădea seama că drumul e lung pînă să a ungă pe această pantă la soluţii ferme. )a lansare, Condiţia umană avusese un răsunet internaţional, nu numai cititorii tineri se simţeau cuceriţi de flamura utopiei, de ideile inovatoare care pluteau în văzduh. Critica de specialitate a întîmpinat romanul cu elogii, Malraux era salutat ca o stea nouă  pe firmamentul prozei europene. /e la apariţie pînă în zilele noastre, şapte decenii, volumul n#a absentat de pe lista celor mai bune romane ale secolului. 'ra proclamat ca unmodel de clasicism de tip aparte în modernitate.  &bia zece ani după străpungerea literară efectuată cu Condiţia umană, reglînd conturile cu 8itler, Malraux va avea revelaţia că a fost şi el victima unei mistificări şi se va decide să#şi mărturisească radicala convertire, declarîndu#se anticomunist. 4e va consacra cu multă dăruire şi vocaţie unei acţiuni de stăvilire a expansiunii ideologiei bolşevice. 4ub de 9aulle va ocupa de două ori fotoliul unui ministru al contrapropagandei, mobilizînd conştiinţele, îndemnîndu#le la vigilenţă.7abăra socialismului se va năpusti feroce asupra ereticului, retrăgînd brusc toate aprecierile vechi, va susţine, după un ritual arhicunoscut, că şi#a vîndut talentul, că a trădat. 'tapele acestei altercaţii vor fi evocate ulterior. %u voi eluda nici întrebarea dacă inversarea de optică impietează asupra gloriei primelor cărţi 0Cuceritorii, Condiţia umană, 4peranţa2. &nticipez doar că, în clipa cînd se va hotărî să dea o replică în creaţie propriilor năluciri din tinereţe, Malraux va conchide cu tristeţe că vîna epică a secat, că e steril ca prozator.
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x