RMM_MIA_1979_anulXLVIII_Nr2-007

Please download to get full document.

View again

All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Share
Transcript
    RHITECTUR CONTEMPORANĂ ÎN CONTEXT ISTORIC URB N E olupa con cer1Pei des 111·e monumenl islol'ic: de la ohief :t la an s amblu. Not; iunil c de mo num e nt ş i r es t ur r e ca orice no \iun e, au u 11 c ara cter i st ori c. o nţinutul lor s-a mo di[i cat în fun c ~i c el e orient ar ea cul t urală a soc i etă \ii. Atribui tă la s fîr ş it.ul sec olului al XVIII-i ea num ai operelor antichită\   ii cla sice, c alita tea de mo num e nt a fosL x tin s ă ap oi Lr e pt at as upra r ea liz ă ril o r de sca   ă ale ev ului me diu , a poi al e ce lui mode rn ş i eh iar as upra un or opere al e co n te m po ran e i tă~ ii . Un moment crncial în pr ocesul pr ec iz f trii co n~inuLului no \iunii a [ost sa lLul de la considerarea ca mo num ent istoric a o bi ecte lor arhiL ectural e izol ate la in c lud er ea în aceas t ă accc p\iun e a a mbi a nt ei cons Lru il e a mo num e nL elor re pr eze nt a ti ve, a ce ntrelor ş i zonelor i sto rice ş i c hi ar a un or aş cz ftri într eg i. acă „mode rniz area inL en s i vă a zonelor centrale ale unor o r aşe e urop ene, siiv îr ş il ă la [in ele seco lului trec ut ş i în ce pu tul seco lului nos lru , în peri oa da celei de -a doua rc,·o lu\ii indu s trial e, nu a s Lîrnit îngrijorarea s p ec i a li şt il o r ş i a o pini ei publi ce pri v ind soa rt a ce nLr clor i sto rice în par te, pentru cf t „noul  care a lu at loc ul \' Ce hil or c l ădiri demola te era înY cs rnîn tat în ha ina st ilurilor islorice, imp actul a rhi tect urii „ m ~ - dernc cu fondul i sto ri c' con st rui t, produ s în perio ad a din tre ce le d o u ă ră z b oa i e mo ndi ale, a co ndu s la e nun\ :ar ea prim elor r eco mand ă ri pri v ind armo niz ar ea noii arh i lec turi cu ambi an\ a co n s Lruit ă a mo num e nl elor, con( inu tc în Ca rl a r esta u r ă ril o r d o pt. a l ă la Alena în a nul 19 31. Silu l i sto ric ş i a oc 11pa t locu I c uY c niL în rînd1il mo num entelor isloricc c înd , în 11rm a di st ru ge rilor pro voc.ale de op era  ţiunile milil are din c ur sul ce lui de-al do il ea r ă zb o i mo ndi al, popoarele din foste le \ ă ri beli ge rante, ca ş i într ea ga omenire, dîndu ş i se am a de gr av iL atca pi e rd erilor s ul crite, au (ãnun\at ce rin\a co n se r vă rii a ceea cc s-a păs tr at ş i a r ee difi că rii a cee a ce a ci s p ă r ut. Uecon s trncţia ora ş elor de clup:l război   s ur .' a apal ipei i·c s taurăl ii urbani stice ca di scipli11i'1. Însc riindu-se în Jim il eie pr ecep te lor acce p tate a le r esta 11- ră rii   recons Lrn c\ia nucle ului istoric me di eva l al V a r şov i e i   S Lar c Mi asto, di st rus în pro po r( i c el e 90%, a r epre zentat o re cons li t nir e id en l i că, în ha za rest uril or p ăs L rate ş i a un or do cumente iconogra[icc, rec ur g îndu -sc la te hni cile tra di\i onalc de co n s tru c ţi e ş i dccora\ie. Ahse n\ a martorilor doc um e nl ari, cos lul ridi ca t al inl er vc n\i ci, ra r acte rnl contr ove rsat al „re în\ i erii  un or opere de a rt ă di s p ă ru Le, lip sa de logi cft a r ee dil ă rii un or s lru ct uri Iun c·\ionale e pui zate din pun ct de ,·edere mo ral , a 11 ge nerat so lu  \ia unei recon st ruc \ii (r econsLiLuiri) select i ve . La Va r şov i a, dr-a lungul ar terei is t. or i ce Nowy S wi at au fost recons tituit e num ai co rpuril e căt r e st rad ă ale un or c l ă dir i de loc ui t c up anu I în form ă de L, iar la Gdansk, în sp ate le fro nturil or căt r e stra d [t reslau rate (re într eg it e sa u recon st ituit e) ale c as elor de pc U lica Dlu ga, au fost e difi cate c l ă diri de loc uiL de ca ra c te r con te m pora n. În piaţa ca r tie rului N owe M i asto ş i în ca rtie ru I Ma ri en sta dt, în sco pul p ăst r ă rii rap ort uril or de sca r[t ş i as p ect cu celelal te co mp onen te al e or ga nis mului i sto ric urb an, c l ă diril e de loc uit di st ru se au fost înloc 11i te prin c l ădiri cu o fun c\.iona litate co n te   pora n ă, care re lu au ampl asa me ntul , volum et ria ş i st ilul acesto ra s ub as p ect ul d eco r aţ i e i e, x te ri oa re. Cu pr il e jul r ee difi că rii un or zone isto rice urb ane di s tru se, din Ungaria ş i R. F. Germ a ni a, metodologia r ec on s trn cţ i e i (r e r.o   s tituirii) se l ect ive a fost împin să ş i mai depa rt e. GHEORGHE CUUINSCIII-\TOUONA La Buda , pc st r ă zil e Uri, Ta rn ok ~ i Fo rlun a, go luril e pro voca te de ope ra\iunil c el e r ă zb o i au fo st co mpl etate cu plomb e care nu ree dit au decît vo lume lri a ş i ritmul [ aţ ad c l o r c l ă diri- lor di s părut e, fun cţ iun ea acestora , siste mul cons tru c ti v si pla s li ca av încl un ca r acte r con te mp o ran . ' La Ulm, c l ă dirile recons truit e din jurul ca Le dral ei ş i pi a\.a prirnftri ei, la SLutt ga rt c l ă dirile din pia ţa prim ă ri e i şi prim ă - ria în să ş i   că p ătînd un ca racte r co nt e mporan ca fun cţ iun e, st ru c tură ş i pla s ti că, reiau a mplasa ment ul ş i vo lum et ria celor di st ruse, rce ditînd va lorile ca ntit at i ve ale s pa( . iului urban ş i consecin\:ele estc Li cc ale acesto ra: silu eta , ca pelele el e perspec t i vă, e[ectele el e s urpri ză. La Liib eck, cu exce p\ .ia pi eţe i prim ă ri e i ş i a un or trasee de s tr a d ă, noile c l ădiri nu mai p ăs lr ează ni ci miicar a mpl a sa me ntu I celor di s p ă ru te, urm ftrinclu- se ca prin vo lum et ric, dar ş i prin c îL e rn su gest ii de pla s Li c[ t (pini oa ne, pl aca jul de c[ tr ă mid ă), să se ree dil czc sc ar a ,·cc hiului ansa mblu urb an s ub aspec lul rapo rturil or între zonele re zid e nţi a l e recons trui te ş i dom inanLelc mo num ent al e istorice. Es Le rem ar ca bi I fap t.u I c[ t, în L oa te aceste ca zuri , d eş i ca drul cons t.ruil esle aproape int egra l nou, sen zaţ i a pe care o tran s mi te celui ca re parc ur ge s p a ţiil e urb ane este a ceea de a se afla într-un me diu isloric. Mctodolo11ia 1·c c on sh'nc1ici sclec th c dezv:lluie valenţele s11aP11l11i ca 111·otagonist al s 11e ciîic 11l11i mban. Ex p er i enţa r eco n s tru cţ i e i (recons l.iluirii ) sel ect i\'e a mo nu ment ului i sto ric urb an, născ u tă în pro ces ul ref ace rii oraşe l o r istorice di st ru se de r ăz b o i  a f ost a pli ca L t ult erior Ia asa nar ea, remodelar ea sa u r cst ru ct urar Pa un or zo ne isLori ce urban e ca re 1111 av useser[t de su[c rit el e pe urm a r ă zb o iului . n ve derea sa I u b i ză rii ş i îmbun ătăţ irii fun cţ i o n a li t ă~ i i unor zone re zid e n\ ia le dens cons lru it c, con st itui te în perioada m e die \ a l ă în c iJ: e riL c o raşe ale Europei ca B rn o, Lyo n sa u Go rliLz, s-a rec ur s la o p era ţii de asa nare con st înd din înl { ttu rarca nu num ai a unor co n stru cţ ii p araz it are in sa lubr e, dar ş i a un or c l ă diri de oar ecare \'al oa re i sto ri că, pentru a se cr eea, în in te riorul c,·ar La lelor, spal ii libere plan ta te. ln a lL e caz uri , în sco pul spo ririi poLen ( ialului fun c( .ional al un or zone isLorice, au [ ost demolaLc ur wlc c l ă diri sa   grup uri de c l ă diri ( in sule sa u cva r ta le) ~ i înl ocui Le p rin c l ă diri noi a căror fa ct ură re fl ectă a pli ca rea meLodol og ici a min tite, a r ee dil.[ trii se l ect i ve a un or cara cter i st ici ale an sa mb lului sa u ale c l ă dirilo r la c ar e s-a re nuntat. P rin tre ce le mai se mnifi ca ti ve inl er vc n\.ji de acest fel se în sc riu a sa nar ea ca rLi e rului Co urr oirie din Cha rtr cs, remodelar ea unui cva r ta l din Avig non, re modelar ea un ei la turi a a rL erei ist or i ce de t ranzi t din Vi cenz a, Co n lr~t Por ta Pa d ova, care co ntinu ă în afara in c int ei Corso A ndr ea Pa ll a di o, ş i e difi car ea hote lului H ilt on la B ud ape sta pe locul un or cl [t di ri islori cc pa r ţ i a l demol ate , în acest scop, pa q al in teg rat e în noua con st rnqie. Toate aces te int ervc n\ .ii el e înl oc uir e a unui fond con st rni t vechi cu unul nou, prin ca re se urm ă r eş l e mode rniz area, o b ţ i- ner ea 11n ei fun cţ i o n a li tăţ i s up e ri oare, au un ca r acte r de re nov ar e urh a n ă   P rin fa ptu I că se d es[ăşoa r ă într- un me diu i sto  ri c urb an ş i v iz ea z ă ree di ta rea un or car ac Leri st ici ale aces tui a, ele r e pr ez in tă o re n ova re de o factură s p ec i a l ă care se însc ri e în rînclul lu c r ă ril o r de r es taur  re urbani slic â Eşa l o n a t e din punct ul de ve dere al r apo rt ului ca ntit at iv între vec hi ş i nou, lu crăr il e de r esta urar e urb a ni sti că p ot fi o p e r aţ ii de asanare (e lib e ra re), re în treg ir e, recons ti t uir e sa u in ovaţ i e   acă lu- 37 http://patrimoniu.gov.ro  c răril c el e as1narc (eliberare) rl prez inL ă o pierd ere de s ub sla n\ Ii veche, care poall fi mai 1111111 sau mai pu\in \ aloroasii din p un eL de ve der e is loric , loale eelela ll c repr ez inl ft un c î ş li g de . ubslan   ă n ouf1 inlr-o pr opor\ ie din ee în cc mai mare. ln cazul lu crăr  l o r de reîntr egire ş i T consl i luir e, subslan\a no - uă re produ ce ea form ft s ub sl.an\a islori că ir os il ă. ln cazul ino- va \.ici, s ub sla nţ a n o u ă poat.e să reia prin modul să u de orga ni za re o se mă de caracLe ri sL ici ale c l ă dirilor sa u ansamb lu-rilor di spă rut e (înlă l.ur aLc) c um ar fi amplasam e ntul , vo lu-m et ria, s paţiilt  , modaliL[t\ile de so lu\ .io nar c a r aport ului în Lr c pi in ş   deschideri , ritmu I detr rm in at ele st ru clu ra lecLonică a faţade   o r   sugcsl ii de moel en aLură. HeeeliLarea acest.or carac l.e risLici poale as i gura păstrarea s pecificu lu ·i zonei în care a avut loc inLe r\ en\ .i a. Integrarea o ri că r e   constr uc\ ii · au gr up de consL ru c ~i i în Lr- un mediu ist.orie urban este el e co mp e l e nţa res laur ă rii urban i stice. Dacf1 o asern enea int erven \:ie elev ine sa u  _ nu o r esta ur are urb a nisti d1, acest luc ru ·de pinde în să el e poz iţi a ar hiL ectu lu i inLervenL. St ru ctur il e urbane , aşa c um arată evo luţi a spon L ană sa u delib erată a oraşe l o r , permit , în cadrul unor in terven~ ii ale s i ste   aL iz ăr ii   o disoc iere a cl emente l or lor componente . JsLoria urb a nismului arată că rc\caua s trada l ă, compoz   ţ   a 38 I . u b \  1\ li  <; 0 I  I . ll eco 11 s l lu r eo id e11lici u nuc leu l/li me di eval Sf are M ia s lo , di s /ru s de l l llp ele flilleris/ e re /r ager e f JOa le f i soco lil ă ca mom e 11l l na ş - le r r e8 l a11rârii 11rba- 11i8/ice. de pl an a spa \iilor urbane , par celarea s -a u pă sl r at l i111p înde -lungaL, c hi ar dacă 111 as i ve le consLruilc fuses e r ă obil clul un or r ~   ecl ifi că ri succesi ve , sc himhîndu - j i r adica l înl ă\i şa r ca. Accas l li slabilitale a co mp one nt elor ori zontale , de plan, ale unui ora~ Ic co nfer ă un carac ter el e monument ist.orie (s il ist or i t:) chiar în eo ndi\iil c înloc uirii vechil or masiv e consLruitc. De aseme n ea, pîn ft la un a num iL pr ag al modificării scă rii m as i-vel or conslruiLc, pla nim e Lri a nesc himb aLă, în core l aţie cu valorile ca ntit at i ve ale ·paţiului urb an, csle în ăs ur ă să transmită oraş ului re înnoit spec ific ul faz el or sa le pr cce cl cnL· el e ex islcn(ă . Luînd în cons id erare rol ul spa \iului ca prin ci pal p urL ăto r al pccific ului urb an se poa le Lragc o concluzie care p ri veşte   de d ala aceasLa co nslru cţ i a pc lerenuri I ibere sau res lru cLurarca un or zone urb ane l ă ră int eres isLoric. Heluar ca unor l eg i tăţ   a l es Lru cturăr ii spa\ iil or o r aş ului i ·Loric, în c adrul unor noi zo ne urb ane, le poal e confe ri acestora o mp r cn Lă proprie , s p ec ifi că, iar or ga nism ului urb an, în înLregul ·rlll, un caracter de conti nui tale ş   de uniL ate. Explozia tl c mogn1fi c   aduce 1n·oblcmalica intcu1·ării lloii arhite c turi în c ont ext isloric în ce ntrul atenpei. Dezv o  L ar ea în exLensiune a o r aşe l or în perioada cel ei de-a doua r evo luţii industria le a f ăcut ca înLreaga lor întin - der e a nt e ri oară si't aparft ca un nu cleu, ca un cen tr u i sto ri c. http://patrimoniu.gov.ro  :. . L0J3   CJ  . Cu pril e jLLL re j ace rii postbe li ce a oraşului, me lodol o gi ct recons lrn c fi ei r eco ns liluirii ) sel ec li ve a vi za i r ee ditar ea ra po rturil or de sc ar ii în tre clădiril e rez id e n i ale r eco ns lrnil e ş   do min a nt ele urb ane isto ri ce p ăs - /rate. c  a numil or caracle ri s li ci ale vo lum e tri ei ş   ale co mp ozi i ei de fa ad li t clil diril nr di spli rnt c. f ă r ă respectarea s /ric l ă a ec ilil or ampl asa me nl e. 3. BR NO. Asa n area unor cva rl ale prin sac rifi carea c hiar a un or c l ă dir   de un anu mit int er es is to ri c a cons liluit r ew ll a tut tran s pun e rii ln oraşe sau zone ist or ice, care 1rn au a vu t ele .mfe ril rig o ril e r ăz boiului, a me tod olo gi ei fo l os ite la reco n s tru c ţi a un or an sa mbluri di s tru se sa u a1Ja ri alc ln timpul con-flagrafie l. Explo zia d e m og rnfi că de ciup ii cel el e- al doill a r ăzbo i mo ndial a co ndu s la o nou ft c xlind crc a oras clor. c ît si la o cresle n· a lor în dcns ilale , dînd un car ac lcr a~ut   dram <{ ti c, impa ct ului înlr e , ·rc hi ş i nou. D:icii în ce ntru alcn( ici s p cc i a l şlil o r   ca re se oc up ă el e ~ Ludiul ş i con sc rY<H ca ,·aiorilor isloricc, a sLaL mai întîi o bi ccLul arhil cc lural , apoi ·c ntrul istoric, în c ur sul ce lui de-al ş apt e l ea dece niu , al e n\i a lor s-a îndr c pl at cu pr ecă d e r e as upra noii arhit ec turi in c lu se în co nt ex t isloric urb an. as upr a pro bl emei r eg l e m e ntă rii rapo rturil or înlr c vec hi ş i nou. Int eg r a r ea arh il ec turii con te mp orane în ca drul an sambluril or cu carac ler urb an istoric a d eve nit Lema pr e f era t ă a dezbaterilor la re uniunil e inle   aţ i o n a l   ale s p ec i a li ş til o r . Documcn le înche iaL c cu a se menea prii juri dr că lr e or ga ni za (ii inl e rna (ionalc. Ul/\., ICOMOS. E ur opa No Lr a, a firm ă ca ra ctc rnl po ziti v al inlrodu cerii no ii arhiLccLuri în zonele i sto ri ce ale o ra şe l o r , ca mijl oc de re vit ali za re a aces Lo ra , de ridica re a poten( ia lu lui lor fun c( ionat c îl ş i , în ace l aş i Limp, ca o con tri b u (ic cs Le Li cf t. A rhil c clura pos Lb c li di o f e r ă num er oase exe mpl e de zo ru· r ez id en~i a l c ş i cc nlr c o b ş l cş li d czvo lL alc în afara limit elor a nl erio ar c ale o r aşe l o r care r e pr e zintă o c l a p ă no uă, judi ci oasă s 11b as p rc l func( io n:  r r, - rnt cresa nL [t s ub as pect pl as ti c a cxis l: en(ci respc cli vclor or ga nisme urb ane. T o l o d a t ă, sînt num rr oasc exe mpl e de e difi c ii în scrise Ia\ o ra bil prin armoni za re sau co nLr ast, în c adrul unor zone cu ca r acte r i slo ric car e· ro nlribui e, L o L oda L ă, la ridi car ea ni ve lului fun c\ional al aces t ora. x p e ri e nţa pc pl an inl crna( ion al d c m o n slr cază că so lu  ţi o n a r e a .iucli c i oasă a rapo rluril or înlr c \ CC h i ş i nou poa le c ondu ce la co nlur arca de noi valori urban e el e n a lură func(io n a l ă ş i es l e li că   Soluţionarea 1·apo1·tm·ilo1· inh·c v echi ş i nou , parlc comr10 - ncntă a tnm iormăl Îi s ocialiste a orn„clo1· in Ilomânia. Or aşe l e din România au cunosc ul Lr e pl ele de dcZ\ o lL arc co mun e tuluror o ra şe lor e ur opene. Înloc uir ea, c înd mai l e nL ă, c înd mai accc l c r a L ă a fondului cons trui t, c r eş t e r ea în dcnsi Lalc ş i ex lens iun e, în co ndi~iil c p f t str ă rii co mp onc nL elor ori zo nt ale ale org ani s mului urb an (di spoz i\i a m as ivelor cons tnr  it e, par ce lar ea, rc(. ca ua s lr d a l ă, s p  ţ iil e lib er e), a celor vo lu me lri ce ş i spa\iale au l ă c ul ca o ra şe l e din (ar a noas Lr ă să-ş i p ăs lr ez c pîn ă că lr c mijl ocul seco lului al XI X- iea o fiziono mi e pu( .in dif e rit ă el e cea corcs punz f tl o ar c oraşului pe ri oadei me dieva le tîrzii. ln peri oa da c uprin să între a nii 1880 ş i primul r ăzb o i mon di al, dezvo lt ar ea indu s lri ei, transpo rturilor ş i a co m e rţului a d ec l a n şa t în t oa Lc pr ov in ciile ( ă rii un pro ces de urbani z ar e, exprim al prin înn o ir ea fondului de c l ă diri de loc uil din z ona ce ntral [t ş i c arti erele loc uil c de protip enda da soc i e L ă \   ii ş i prin în zes l ra r ea ce ntr elor cu dolă ri de n a tură eco n o mi că, a dm in i st ra i vă ş i cu l Lu ra ă. ln o r aşe l e dens cons LruiL c, din [ urnlrul arc ului ca r pa ti c, s-a u cons liluil în accas L ă p e ri oadă noi an a mbluri re pr eze n tat iv e cu cara cter o b ş l csc, în afara incin te i me di eva le ş i a dia cent aces tei a: la Cluj, I ia\,a Vieloriei; la ra ŞO\ , Bul eva rdul Ca rp a ţi; la S ibiu , rudim e nt ele Pic\ci U nirii de as t ăz i  ln ora şe l e de pe înlr egul teri to riu al ă rii cu fo ndul consLrnit af în at, ca pabil e de a se res lru c tur a în în seş i limite le ve lr ei lor i sto ri ce. pro cesul de cons liluir e al unui ce nlrn o b ş t esc rc pr eze nl at iv s-a grefal pc Lr aiec Lul sLr ăz ii prin cipale de Lra11 z il sa u pe Lerc nul vec hil or Lîr g uri de v il e ş i cer ea le, f ă r ă a fi, în cele mai mult e cazuri , desăv îrş i t. O raşe l e u c ur eş ti   Cra i ova, Drob e la T umu Seve rin , Ga la ţ i , o n s t   n ţa, I aş i , acă u , Tg . ur eş, Arad, Ora d ea ş i a lt ele au fost în zes tr ate cu palalc co mun ale, t ribun ale, L ea tr c, b ăn c i , c l ă diri des tin ate în văţă mîn t ului ş i al te d otă ri prin a că r o r di spo zili e s-a config ura t un ce nlrn o b ş t esc mai m u L sa u mai p uţin înch ega L Ep oca n oast r li a m oş l c nit , în cs nţ ă, d o u ă Lipuri di st in cte de o r aşe: primul în ca re fondul cons lruit dens, a bund e nţ a de c l ă diri de val oa re i sto ri că, ex c ut ate du ra bil , p rm it noii a rhi tecturi să ·e ma nifeste cu pr ecă d e r e s ub form ă de pl o mbe; al doil ea Lip în ca re ca r ac te rul a [în at al aşe z ă rii în an a mblul ci ex i s t e n ţa un or zone slab conslrniLc, în un ele caz uri chi ar în ce ntrul o r aş ului , carac le rul nc în ch caat al un or ce nlr o b şteş ti   în ce put e a se cont ur a în pe rioa da din tre a nii 1880-19 16 dcte rm n ă ac ţiuni el e ren ova re ce se p ot so lda prin spo ri  rea d en s i tăţ ii   o difi că ri de sca r rt ş i in c lud er ea în zo na cen- 39 http://patrimoniu.gov.ro  j a. J a, b. CJI AR l R ES. ln c ar/i e rul Co urr o iri e, imporl a nl penim [a pllll că se percepe co ncom il e nl cu s ilu e/a ca/e drnl ci, prin ope rafii de asanare s-a u in l ă lurnl c l ă diril e insalubr e pe nlru a {i 111 / oc uil e p rin co n ~ lru c jii noi, s imil are ca scan t ş i vo lum . 5. 13U DAJJJ:. STA. olellll llill o 11 , ridi cai pe loc ul unor co ns lru c jii de inl er cs i  < loric, dcm ola lc parfial fn accsl scop, a reluat, 1n 1Jirlulea pr ev e-de rii principal e a temei de proi ec tare, vo lum e tri a acestora ingl o/Jlnd, to t o d a   ă n s lru c lura sa [unc/ională şi p   as li că ruin ele un ei bise ri ci golice, a că r ei 11e rli ca l ă a {osl co mpl e lal tt cu mijloac e plaslice al e arhil ec lurii conle mporan e. 40 . b. fi . G. a, b. 1 t R A N/.:, Jl l\lT . Nou as lrn c/l r cl a o rn ş ului   in cea mai m are µari e r ec onslru.il, care repr cz inl<L o 1wgare a vechii s trn c turi de llrg af i11at , . pr eluai 1n co mpo z ifia sa c il adela medievaW c 11 v es ligiil l c ur/ii domn eş ti   ceea ce co nf er ă :0 11 ci ce ntr ale a o r aş ului un pr e gnant carncler specif'i c. Lral ă dr d o l ă ri rare să cond u că la înche garea 11n11i ansamblu ce ntral re prrzrnlat i DeZ\'OILarea oraşe l o r în l~ ornân ia clup ă cel d e-a l doil ea r ăz- boi mo 11clial s-a des[ăş ur a L în co nclj\ii fav o rabi le, pri lrjuiLc de inslaurarca puterii popul are ş   ele Lr ecerea la economia pla- nifi ca Lă   urmărindu se prin progr amele el e si slematizare ridi- ca rea nivelului de civ ili za\ir al ,·ie (ii urban e ş i un ăs Lar ea oameni lor muncii . Creşterea pop11 l a(iei urban e, del e rminal ă de spo rul na lural ş i i   accesu l ncco nl r nit al p o pu l aţiei rnral c că lr e o raş e a Hi c uL ca, a l ă turi dr ed ificarea ansamb l11ril or el e procl 11 cţ i c pond e rea prin cipal ă a acLiv il ă   ii cons lru c ti vr să o reprezinte a rhilecl u ra el e l ocui n~ e. Ra [iun i eco nomic e, legal e dr sarcinil e ca nlilati ve în d o- me niul cons Lruqici ele locu in\ c, au co ndus la ev il ar  a cl em o- Jărilor „ iar noi le an samb luri rczid c n(ialr au fosL ricli ca l< ~ pc Lcrc nuri în afara pcrim e Lre lor ,·echi ale oraşe l o r sa u pc Lcr e- nuri sl ab co nsLruiLc. Carl ierelc Ti Jli na la Ga i ali; Socola, Mircea ce l Bf 1Lrîn ş i J\ lcxandrt1 ce l Bun la Ia ş i ; Gr igorescu, Gh eo rghi e ni , ă.   ăş tur la C luj- a poca ; Brazd a lui Novac la Craiova; Hipodrom la Sibiu; Balla Albă   Titan, Dr~1mul Tabe rei , Pajur a ş i Berce ni la BucurrşL i   ilu s lr ează aces l pr o-ces de cx lind ere a o ra şe l o r Cu Loal ă deoseb ir ea de sca r ă şi el s Lruc L11r ă percepu e din ex t er ior, din pozj\ii panoramice, sa u parc ur se succesiv, cen- tr ele i sto rice ş i cxlcnsiunil c co nl c m1 ora nc ale oraşe l o r Cluj Napoca, alaţi   Suceava, Sf. Gheorghe, 1 iL eş Li   . l aL in a dau senLimenLul un ei conLinuiL ă \ i, la ca re co nLribui c ş i aspecte de p l astică urb a n ă ş i rezo lvar ea judi c i oasă a reia\ ii l or fun c \i onalc. esfăş urar ea noii on s lruc ~ii în afara velrc l or isl or icc ale o ra şe l or nu este lipsilă de r epo ns a bilitate în ceea ce priveşte asigurarea unor rcla~ii armonioase, s ub aspect fun c\io nal ş i est et ic, înlr e organismul istori c urban ş i noil e exte ns iuni. http://patrimoniu.gov.ro
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x