Contribuții la istoricul curții boierești și a bisericii de la Băleni, județul Dâmbovița

Please download to get full document.

View again

All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
 5
 
  Dans lʹAncien Régime, lʹédification des bâtiments civiles était non seulement  un  acte  dʹabsolue  utilité,  mais  aussi  une  manière  par  laquelle  le  commanditaire  affirmait  sa  position  dans  la  hiérarchie  de  la  société. 
Share
Transcript
   MONUMENTUL XX Partea a 2-a   Lucr ă rile Simpozionului Interna ț ional Monumentul – Tradi ț ie ș i viitor Edi ț ia a XX-a, Ia ș i, 2018 Volum coordonat de Lucian-Valeriu LEFTER ș i Aurica ICHIM Tip ă rit cu binecuvântarea Înaltpreasfin ț itului P ă rinte TEOFAN, Mitropolitul Moldovei ș i Bucovinei   Editura Doxologia, Ia ș i, 2019   Cuprins V . Monumentele și istoria lor Proprieari și ciori bârlădeni: Șefan și Safa Surdza. Moșia Brezăni și biserica „Sfânul Spiridon” din Bârlad ( Costin CLIT  ) .................................................................................7Conribuții la isoricul curții boiereși și a bisericii de la Băleni, județul Dâmbovița (  Marius PĂDURARU  ) .................................................................97Reprezenări de moșneni în frescele voive a două biserici argeșene: biserica din Căane și biserica veche din Domneși (  Ancuța-Elena PUNGOI  ) ............................................................121Ciorii răzeşeşi din veacurile XVII–XIX. Bisericile din Popeşi şi Pocreaca (  Anișoara TRINCĂ-BURUIANĂ ) .............................................137Biserici călăoare din Basarabia (  Manole BRIHUNEȚ  ) .................................................................157Proiece și realizări ediliare în Iași. Piețele de aprovizionare din secolul al XIX-lea (  Mircea CIUBOTARU  ) ...............................................................181Planul orașului Iași de Iosif Rașec (1844). Recuperarea documenului srcinal ( Sorin IFTIMI  ) ............................................................................209„1843 sepemvrie 20 m-am mua în casă”. Peripeţiile unei case cu pisanie ( Ştefan S. GOROVEI  ) .................................................................255De la Școala din Păcurari la Școala primară de băieţi nr. 1 (1843 – 1899). O încercare de reconsiuire a recuului Şcolii primare „Carol I” din Iaşi ( Eliza ILIE ) ..................................................................................317  Din isoria arhivelor ieșene – memoria unui loc isoric ( Felicia IOSIF ) .............................................................................335Monumene dobrogene înre evocare și uiare ( Delia Roxana CORNEA ) ...........................................................347Biserica „Sfâna Treime” din Vaslui (  Andrei CREȚU  ) ..........................................................................371Piese de feronerie din clădiri isorice ale Chișinăului: aribuție, aiudine, viior ( Liliana CONDRATICOVA ) .......................................................395Casa lui Zamfir Filoti, depua de Galaţi în perioada 1916-1918(  Marius MITROF ) .......................................................................403Biserica „Adormirea Maicii Domnului” („Cosescu”) din Calea Giuleși, Nr. 236-238, Bucureși (  Alin SPÂNU  ) .............................................................................425Tearul Muncioresc din Râmnicu-Săra, prima consrucție de ip salinis din România? ( Viorel GHEORGHE ) ..................................................................437  97   Contribuții la istoricul curții boierești și a  bisericii de la Băleni, județul Dâmbovița  Marius   P  Ă DURARU  *    În   Vechiul   Regim,   edificarea   construc ț iilor   civile   nu   repre ‐ zenta   doar   un   act   de   absolut ă utilitate,   ci  ş i   o   modalitate   prin   care   comanditarul    î  ş i   afirma   pozi ţ ia    în   ierarhia   societ ăţ ii.   „Calit ăţ ile”   unei   astfel   de   construc ţ ii   –   monumentalitate,   frumuse ţ e,   noutate   –   contri ‐  buiau   la   sporirea   prestigiului   ctitorului    între   contemporani  ş i ‐ i    înt ă reau   pozi ţ ia    în   raport   cu   domnia,   care   distribuia   dreg ă toriile 1 .   De   altfel,   Paul   de   Alep   remarca    în   acest   sens,   c ă „to ţ i    boierii   din  Ţ ara   Româneasc ă au   cl ă diri   mândre    în   satele   lor   […]  ş i   fiecare    boier   se    în ‐ trece   cu   cei   de   o   seam ă cu   el    în   ceea   ce   prive ş te   frumuse ţ ea   cl ă dirii  ş i   a   lucr ă turii.   Ei    î  ş i   pun   toat ă mândria    în   aceste   lucruri.   Când   vreunul   dintre   ei   este   scos   din   slujb ă  ,   el   se   retrage   pentru   tot   restul   vie ţ ii   sale    în   satele   sale  ş i    în   palatele   sale  ş i    î  ş i   are   m ă n ă stirea   (biserica   –   n.   n.)   lui   al ă turi” 2 .   Spre   a   dobândi   protec ţ ie  ş i    bun ă stare    în   via ţ a   p ă mântean ă ş i   pentru   a   ob ţ ine   dup ă moarte   iertarea   p ă catelor  ş i   a   dobândi   via ţă ve ş nic ă  ,   cre ş tinii   trebuiau   s ă fac ă fapte    bune,    între   acestea,   ctitorirea   l ă ca ş urilor   de   cult   ocupând   locul   cel   mai   important,   dup ă cum   se   arat ă ş i    într ‐ un   document   de   la   Constantin   Brâncoveanu:   „mai   mare   * Muzeul    Jude ț ean   Arge ș  ,   Pite ș ti   –   România. 1   Cristian   Moisescu,    Arhitectura   epocii   lui    Matei   Basarab  ,   vol.   I,   Editura   Me ‐ ridiane,   Bucure ș ti,   2002,   p.   43.   2   Paul   de   Alep,   C ă l ă toria   lui   Paul   de    Alep  ,    în   C ă l ă tori   str ă ini   despre  Ţă rile   Române  ,   vol.   VI,   partea   I,   text    îngrijit   de   Maria   Matilda   Alexandrescu ‐ Dersca   Bulgaru,   Editura   Academiei   Române,   Bucure ș ti,   1976,   p.   149 ‐ 150.    98   iaste   a   ridica   cineva  ş i   a   zidi  ş i   a   face   case   sfinte  ş i   dumnezeie ş ti   l ă ca ş uri” 3 .   Ridicarea   de   l ă ca ș uri   de   cult   a   premers   organizarea   ierarhiei   ecleziastice,   dar   odat ă cu    înfiin ţ area   mitropoliei  ş i   a   episcopiilor,   fenomenul   a   dobândit   amploare,   devenind   o   practic ă relativ   curent ă  în   secolul   al   XVII ‐ lea   pentru   elita   politic ă .   B ă lenii  ş i   cealalt ă parte   a    boierimii   muntene,   pe   care   rela ț iile   de   rudenie,   dar   mai   ales   interesele   personale   care   au   grupat ‐ o    în    jurul   acestei   familii,   au   uzat   din   plin   de   folosirea   actului   de   ctitorire    în   slujirea   propriilor   interese.   Ctitoriile   lor,   atâtea   câte   se   cunosc,   sau,   mai    bine   zis,   câte   s ‐ au   putut   studia   pân ă  în   prezent,   inclusiv   din   punct   de   vedere   arheologic,   chiar   dac ă nu   sunt   atât   de   numeroase  ş i   de   impozante   ca   ale   membrilor   grup ă rii   adverse,   a   Cantacuzinilor,   au   fost   menite   s ă le   sporeasc ă prestigiul    între   contemporani,   constituind,   totodat ă  ,   exemplare   reprezentative   ale   artei   medievale   muntene ș ti.   Curtea   boiereasc ă de   la   B ă leni .   Atestat   documentar   la   12   august   1464,   când   era    înt ă rit   de   domnul   Radu   cel   Frumos   lui   Andrei  ş i   fra ț ilor   s ă i,   Tatul  ş i   Badea,   fiind   scutit   de   „toate   slujbele  ş i   d ă  jdiile”  ţă rii 4  ,   satul   B ă leni 5  ,   amplasat   la   cca.   20   km   sud ‐ est   de   Târgovi ș te,   a   devenit,   ulterior,   fieful   familiei   B ă leanu.   Înc ă de   la    bun    început,   preciz ă m   c ă la   B ă leni   au   existat   mai   multe   cur ț i    boiere ș ti.   În   lipsa   documentelor  ș i   a   cercet ă rilor   arheologice   este   dificil   de   afirmat   câte   anume.   La   sfâr ș itul   secolului   al   XVI ‐ lea   aici   rezidau   dou ă ramuri   ale   familiei,   ramura   lui   Radu   mare   clucer   din   B ă leni,   tat ă l   marelui    ban   Udrea   B ă leanu,    boier   credincios   al   lui   Mihai   Viteazul,  ș i   ramura   lui   P ă tru   din   B ă leni,   tat ă l   lui   Iva ș co   (I)   B ă leanu   mare   vornic  ș i    bunicul   celebrului    ban   Gheorghe   B ă leanu.   3   Mariana   Laz ă r,   ‹‹Spre    folosul   acestei   sfinte   case››.   Constituirea  ș i   evolu ț ia   do ‐ meniului    M ă n ă stirii   Cotroceni   (secolele   XVII  ‐ XIX)  ,   Editura   Istros,   Br ă ila,   2012,   p.   19.   4   Documenta   Romaniae   Historica   (în   continuare:   DRH  ),   B.  Ț ara   Româneasc ă  ,   vol.   I   (1247  ‒  1500)  ,    întocmit   de   P.   P.   Panaitescu  ș i   Damaschin   Mioc,   Editura   Academiei   Române,   Bucure ș ti,   1966,   doc.   125,   p.   214.   5   Ast ă zi   B ă leni ‐ Români,   re ș edin ț a   comunei   B ă leni,    jude ţ ul   Dâmbovi ţ a.  
Related Search
Similar documents
View more
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x