155-538-1-PB

Please download to get full document.

View again

All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
 10
 
  ASPECTE LEGALE ŞI ETICE ALE SECRETULUI PROFESIONAL LEGAT DE PRACTICA MEDICALĂ ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII SEXUALE ŞI REPRODUCTIVE DIN ROMÂNIA
Share
Transcript
   60 Revista Român ă  de Bioetic ă , Vol. 8, Nr. 1, Ianuarie – Martie 2010 ASPECTE LEGALE Ş I ETICE ALE SECRETULUI PROFESIONAL LEGAT DE PRACTICA MEDICAL Ă  ÎN DOMENIUL S Ă N Ă T ĂŢ II SEXUALE Ş I REPRODUCTIVE DIN ROMÂNIA  Liliana Ple  ş *  Sorin P  ă un **  Rezumat Secretul profesional este un drept legal statuat pentru pacien  ţ  i  ş i o obliga  ţ  ie a personalului medical, obliga  ţ  ie etic ă    ş i în acela  ş i timp legal  ă . Numeroase articole de lege (Cod Penal, Legea 95/2005, Codul de Deotologie Medical  ă  , Legea Drepturilor Pacientului) constituie cadrul legal al secretului profesional. Obliga  ţ  ia este ignorat  ă  de cele mai multe ori de medici iar pacien  ţ  ii nu  sunt în cuno  ş tin  ţă  de cauz  ă  cu privire la dreptul lor la confiden  ţ  ialitate, situa  ţ  ie deosebit de delicat  ă    ş i cu consecin  ţ  e imprevizibile când actul medical se desf  ăş oar  ă  în domeniul s ă n ă t  ăţ  ii  sexuale  ş i reproductive. Lucrarea prezint  ă  prevederile legale actuale cu privire la secretul  profesional în corela  ţ  ie cu actele medicale din domeniul s ă n ă t  ăţ  ii sexuale  ş i reproductive.  Acestea, de  ş i armonizate cu legisla  ţ  ia european ă  în domeniu, prin practicile curente eviden  ţ  iaz  ă  o lips ă  de coeziune  ş i o interpretare  ş i aplicare anarhic ă . Remedierea acestor deficien  ţ  e  presupune mai mult decât activitate de legiferare, o mai bun ă  educa  ţ  ie în domeniu atât a  pacien  ţ  ilor cât  ş i a furnizorilor de servicii medicale.. Cuvinte cheie:  confiden  ţ  ialitate, secret profesional, prevederi legale, s ă n ă tate sexual  ă    ş i reproductiv ă . *   Conf. univ., Dr., Colegiul Medicilor Bucure ş ti, România, e-mail: liaples@yahoo.com   **   Colegiul Medicilor Bucure ş ti, România  Dreptul pacientului la confiden ţ ialitatea actului medical ş i obliga ţ ia furnizorilor de servicii medicale de a p ă stra secretul profesional reprezint ă  un aspect extrem de sensibil al practicii medicale, mai ales în unele domenii, cum ar fi s ă n ă tatea sexual ă   ş i reproductiv ă . Ele î ş i au srcinile chiar în jur  ă mântul lui   61Hippocrate. Conform principiului confiden ţ ialit ăţ ii, pacien ţ ii pot fi încredin ţ a ţ i c ă  medicul nu va dezv ă lui, f  ă r  ă  acordul lor, nici un element al actului medical. Con ţ inutul no ţ iunii de secret medical este mult mai larg ş i este definit de Codul Deontologic ca “ tot ceea ce medicul, în calitatea lui de profesionist, a aflat direct  sau indirect în leg  ă tur  ă  cu via  ţ  a intim ă  a bolnavului, a familiei, apar   ţ  in ă torilor  precum  ş i problemele de diagnostic,  prognostic, tratament, circumstan  ţ  e în leg  ă tur  ă  cu boala  ş i alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei”. Exist ă  o serie de aspecte legale ale secretul profesional care includ: -   obliga ţ iile furnizorilor de servicii servicii medicale ş i mai ales ale medicilor, de a proteja informa ţ iile ob ţ inute în cadrul actului medical fa ţă  de  persoanele neautorizate; -   dreptul pacien ţ ilor de a cunoa ş te care sunt informa ţ iile pe care medicii le de ţ in în ceea ce îi prive ş te -   datoria furnizorilor de servicii medicale de a se asigura c ă  în cazul în care pacientul autorizeaz ă  dezv ă luirea unor informa ţ ii el este corect informat ş i aceasta este chiar voin ţ a sa. Secretul pe care pacientul îl p ă streaz ă  fa ţă  de persoane apropiate, cum ar fi so ţ ul, rudele, prieteni etc., este totu ş i împ ă r  ţ it cu medicul curant, ceea ce d ă  adev ă rata dimensiune a încrederii pe care se bazeaz ă  rela ţ ia lor. În acela ş i timp, medicul devine un adev ă rat confesor iar secretul medical cap ă t ă  accente sacre similare celui generat de actul religios al spovedaniei. Condi ţ ie esen ţ ial ă  a încrederii  pacientului, confiden ţ ialitatea este extrem de important ă  în sfera s ă n ă t ăţ ii sexuale ş i reproductive. Se poate ajunge în unele situa ţ ii, atunci când pacientele nu au deplin ă  încredere în discre ţ ia medicului, ca acestea s ă  renun ţ e la serviciile profesionale ş i s ă  apeleze la  persoane necalificate dar care pot p ă stra secretul. Serviciile medicale legate de s ă n ă tatea sexual ă   ş i reproductiv ă  sunt grevate în mod particular de necesitatea discre ţ iei cu atât mai mult cu cât despre aceste aspecte în multe familii, comunit ăţ i, culturi sau între cele dou ă  sexe, ele nu pot fi discutate în mod deschis. Un exemplu în acest sens îl constituie adolescen ţ ii activi sexual care nu apeleaz ă  la serviciile medicilor de familie sau ale altor practicieni chiar din sectorul privat, de teama de a nu fi informa ţ i p ă rin ţ ii. Aceste temeri sunt frecvente ş i în rândurile indivizilor care  practic ă  rela ţ ii homosexuale, care evit ă  s ă  solicite asisten ţă  medical ă  specializat ă , din teama de a nu se deconspira cu  privire la orient ă rile lor sexuale. Bazele legale ale p ă str  ă rii confiden ţ ialit ăţ ii sunt reprezentate de norme înscrise în mai multe legi ş i coduri. În situa ţ ia în care medicul este salariat al unei institu ţ ii medicale sau în care lucreaz ă  în sistemul de asigur  ă ri de s ă n ă tate, principiul legal care oblig ă  la  p ă strarea secretului medical, este cel derivat din obliga ţ ia generic ă  a medicului de “a avea grij ă ”, de a se comporta fa ţă  de pacient în respectul regulilor etice ale  practic ă rii profesiei. Dac ă  între pacient ş i medic exist ă  o rela ţ ie contractual ă , bazat ă  pe plata direct ă  a serviciilor, de ş i acest contract  poate fi nescris, o clauz ă  uzual ă  este cea a p ă str  ă rii confiden ţ ialit ăţ ii. Chiar dac ă  rela ţ ia contractual ă  este stabilit ă  între medic ş i pacient, obliga ţ ia incumb ă   ş i  personalul sanitar auxiliar, iar medicul are în plus datoria de a se asigura c ă  acesta nu va avea acces decât la datele strict necesare ş i c ă  va p ă stra secretul  profesional.   62Prevederile legale cu privire la obliga ţ ia secretului profesional sunt cuprinse în dreptul românesc în acte normative, unele cu caracter general, obligatorii pentru to ţ i profesioni ş tii (Codul Penal art. 196) ş i unele speciale, referitoare la secretul medical (Codul Deontologic, art 13-22), Legea drepturilor pacientului, Legea 677 din 2001 cu privire la protec ţ ia persoanelor cu privire la datele cu caracter personal. Ele garanteaz ă  implicit dreptul  pacientului la confiden ţ ialitate. LEGEA 95/2005 TITLUL XII ART 378: jur  ă mântul medicilor la intrarea în Colegiul Medicilor conform Declara ţ iei de la Geneva din 1975 adoptat ă  de Asocia ţ ia Medical ă , adaptând Jur  ă mântul lui Hipocrat.  Voi p ă  stra  secretele încredin  ţ  ate de pacien  ţ  i, chiar  ş i dup ă  decesul acestora; ART 412. litera h) s ă  p ă streze secretul profesional; LEGEA NR. 46/ 2003 a Drepturilor Pacien ţ ilor face referire la confiden ţ ialitate în urm ă toarele articole: Capitolul 4  Dreptul la confiden  ţ  ialitatea informa  ţ  iilor  ş i via  ţ  a privat  ă  a  pacientului Art. 21. Date confiden ţ iale Toate informa ţ iile privind starea  pacientului, rezultatele investiga ţ iilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confiden ţ iale chiar ş i dup ă  decesul acestuia. Art. 22. Informa ţ iile cu caracter confiden ţ ial  pot fi furnizate numai în cazul în care  pacientul î ş i d ă  consim ţă mântul explicit sau dac ă  legea o cere în mod expres. Art. 23. În cazul în care informa ţ iile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acredita ţ i, implica ţ i în tratamentul pacientului, acordarea consim ţă mântului nu mai este obligatorie. Art. 24. Pacientul are acces la datele medicale  personale. Art. 25. (1) Orice amestec în via ţ a privat ă , familial ă  a pacientului este interzis, cu excep ţ ia cazurilor în care aceast ă  imixtiune influen ţ eaz ă  pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate ş i numai cu consim ţă mântul  pacientului. (2) Sunt considerate excep ţ ii, cazurile în care pacientul reprezint ă   pericol pentru sine sau pentru s ă n ă tatea  public ă . Aceste prevederi indic ă  faptul c ă  de ş i obliga ţ ia confiden ţ ialit ăţ ii actului medical este garantat ă  de lege exist ă   ş i situa ţ ii în care ea poate fi dep ăş it ă  de o alt ă  obliga ţ ie, de interes public sau general. Este cazul pacientilor care pot constitui un pericol pentru sine, pentru familie ş i pentru alte persoane, caz în care legisla ţ ia permite informarea unor „ter  ţ i” cu privire la anumite aspecte ale actului medical. Un exemplu ar fi bolile cu declarare obligatorie, care impun efectuarea unei anchete epidemiologice. În situa ţ ia în care un pacient ar constitui un pericol de r  ă spândire a infec ţ iilor transmise pe cale sexual ă  sau HIV/SIDA datorit ă  raporturilor sexuale neprotejate, medicul are datoria s ă  se asigure c ă   protejeaz ă  un”ter  ţ ” printr-o informare sau consiliere adecvat ă . De cele mai multe ori este suficient ca medicul s ă  se asigure c ă  pacientul este con ş ient de riscul pe care îl reprezint ă   ş i c ă  va lua m ă surile corecte pentru a-i proteja pe ceilal ţ i  parteneri sexuali sau familie, de posibila infectare. Acest ă  „siguran ţă ” este relativ ă   ş i poate fi judecat ă  numai pe baza caracteristicilor pacientului, a maturit ăţ ii sale, a modului de via ţă , a preocup ă rii  pentru bun ă starea celor din jur. În caz contrar medicul poate solicita pacientului   63s ă  vin ă  cu partenerul de via ţă  pentru consiliere ş i evetual tratament. Pacientul trebuie informat c ă  în caz contrar, chiar f  ă r  ă  consim ţă mântul s ă u, medicul are obliga ţ ia s ă  identifice poten ţ ialii parteneri ş i s ă  îi consilieze adecvat. Înc ă lcarea secretului profesional în aceast ă  situa ţ ie este permis ă  de lege, dar nu trebuie s ă  produc ă  dezacorduri disporpor  ţ ionate fa ţă  de poten ţ ialul  pericol. Ne referim aici la situa ţ ia „ter  ţ ilor” din anumite servicii spitalice ş ti. Protec ţ ia personalului prin evitarea contactului direct cu produsele biologice contaminate în cadrul unor servicii (ex obstetric ă , ginecologie) nu justific ă  informarea unor persoane care nu sunt direct implicate în actul medical, cum ar fi de exemplu infirmierele. Pericolul fa ţă  de contaminarea personalului nu este cauzat direct de c ă tre pacient ci de neglijen ţ ele personalului, sau ale unit ăţ ii respective, în respectarea unor norme de  protec ţ ie ş i preven ţ ie a transmiterii unor afec ţ iuni de tipul SIDA/HIV, infec ţ ie cu VHC sau Ag Hbs. Protec ţ ia se realizeaz ă   prin precau ţ ii, training ş i educa ţ ie adecvat ă , ş i nu prin comunicarea unor informa ţ ii despre purt ă torul infec ţ iei celor care nu sunt în m ă sur  ă  s ă  accead ă  la aceste informa ţ ii. Pe de alt ă  parte, pacien ţ ii nu pot invoca dreptul la confiden ţ ialitate, pentru a nu avertiza personalul medical cu  privire la o serie de riscuri pe care ei în ş i ş i ar fi avut obliga ţ ia s ă  le previn ă . Codul Penal stipuleaz ă  în art.196 un cadru juric general pentru datoria de confiden ţ ialitate a medicului: “Divulgarea, f  ă r  ă  drept, a unor date de c ă tre acela c ă ruia i-au fost încredin  ţ  ate, sau de care a luat la cuno  ş tin  ţă  în virtutea profesiei ori  func  ţ  iei, dac ă  fapta este de natur  ă  a aduce prejudicii unei persoane, se  pedepse  ş te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend  ă ”. Ac ţ iunea penal ă  se pune în mi ş care la  plângerea prealabil ă  a persoanei v ă t ă mate. Împ ă carea p ă r  ţ ilor înl ă tur  ă  r  ă spunderea penal ă . Conform acestor prevederi, se statuteaz ă  o condi ţ ie esen ţ ial ă  pentru a atrage r  ă spunderea penal ă  în cazul înc ă lc ă rii confiden ţ ialit ăţ ii. Este necesar ca divulgarea s ă  determine producerea unui prejudiciu. Pacientul care se consider  ă  lezat prin fapta medicului este obligat deci, s ă  dovedeasc ă  în instan ţă , existen ţ a prejudiciului, natura ş i întinderea acestuia, precum ş i c ă  între divulgarea secretului ş i producerea  prejudiciului exist ă  o rela ţ ie de cauzalitate. Ca urmare a acestor limit ă ri legale, sunt rare cazurile în jurispruden ţ a român ă  când divulgarea secretului  profesional a constituit temeiul  plângerilor penale. Totu ş i, de ş i responsabilitatea penal ă  este mai pu ţ in angajat ă  strict prin divulgarea unor date confiden ţ iale, pot fi mai frecvente cazurile când def  ă imarea  prin comunicarea acestor date poate antrena o plângere în penal. Def  ă imarea  poate fi compensat ă  prin acordarea de daune chiar dac ă  nu a existat un  prejudiciu material deoarece poate sta la  baza pierderii bunului nume sau al reputa ţ iei unei persoane, mai ales când comunicarea datelor este f  ă cut ă  în scris sau prin mass media. Def  ă imarea prin r  ă spândirea de date cu caracter medical poate fi f  ă cut ă   ş i tangen ţ ial, f  ă r  ă  inten ţ ie, sau oblic dar furnizându-se elemente clare de identificare a persoanei respective. Un exemplu de def  ă imare este cel al faptei medicului de familie care, aflând în mod eronat de faptul c ă  o pacient ă  de pe listele sale este HIV pozitiv ă , aduce acest fapt la cuno ş tin ţ a întreprinderii unde ea lucreaz ă , considerând în mod eronat c ă   boala ar fi contagioas ă  (caz real). Prevederile Codului Deontologic sunt
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x